DROB (дробы) – bulgări de sare extrase în salinele din Moldova. 1
drob de sare era egal cu 5 puduri[1]. După
alte surse, un drob constituia 40 bulgări de sare. Spre exemplu, fiecare din
trei sute de case, care compun târgul lucrătorilor de la Trotuş, urmează să
predea săptămânal câte 40 bulgări de sare[2].
DUCAT (дукат) – monedă de aur sau de argint.
Figurează printre cele dintâi monede medievale şi a circulat pe întreg
cuprinsul Europei şi în Levant. Majoritatea statelor medievale au emis ducatul
cu titlu, greutate şi valoare apropiate. Printre speciile de ducaţi cu o
circulaţie mai frecventă în Ţările Române menţionăm: ducaţii ungureşti, ducaţii
veneţieni, ducaţii olandezi, ducaţii bavarezi etc. Ducatul a circulat ca monedă
reală, servind în tranzacţiile comerciale interne şi, mai ales, internaţionale[3].
În Basarabia
în primii ani după anexarea ei la Rusia au circulat ducaţii olandezi, având un
echivalent, potrivit cursului din 1815, de 12 lei[4].
[1] ANRM, F. 1, inv.1,
1808-1810, d. 117, f. 36.
[2] P.P. Panaitescu. Obştea sătească în Ţara Românească şi
Moldova. – Bucureşti, 1964, p. 390.
[3] Instituţii feudale din
Ţările Române. Dicţionar,
p. 179-180.
[4] AISR, F. 560,
inv. 6, d. 575, f. 12-12 verso; ANRM, F. 5, inv. 2,
d. 51, f. 35.
DESCRIERE
HOTARNICĂ (камеральное
описание/обмежева-ние казенных земель) – inventarierea proprietăţilor
statului (ocinilor, pescăriilor, morilor, clădirilor etc.), efectuată în
Basarabia în baza deciziei Senatului Guvernant din 7 martie 1817, în care
scop, pentru măsurarea pământurilor şi împărţirea lor în loturi, în provincie
au fost trimişi 8 ingineri cadastrali, în frunte cu colonelul Kornilovici, care
au primit dispoziţia de a înfăptui hotărnicia pământurilor din Basarabia[1].
[1] ПСЗРИ, Собр. I, т. XXXIV,
1817, №26719. – СПб., 1830, с. 101.
DIMIRLIE (димерлия) – unitate
şi instrument special
de măsură a cerealelor în Moldova,
corespunzătoare balanţei din Ţara Românească. Termenul a denumit, în
special, instrumentul de măsurat, confecţionat din fier[1] sau
din doage[2].
Dimirlia era egală cu 37 de funţi, sau 14 kg, sau 12 ocale[3].
Atât
unitatea de măsură, cât şi instrumentul respectiv au avut în Moldova o
circulaţie frecventă începând cu sec. al XVIII-lea. Dimirlia avea o greutate de
11 ocale (19,712 l), dar au existat şi dimirlii de 8, 10, 12, 15 şi 16 ocale,
diferenţele fiind determinate de greutatea specifică a materialului măsurat
(grâu, orz, mei, porumb etc.)[4].
În
Basarabia dimirlia era considerată ca unitate de măsură a cerealelor, egală cu
37 de funţi, sau 14 kg. În amestec de 3 cereale dimirlia conţinea 12 ocale
moldoveneşti[5].
[2] Alexei Agachi. Istoria
Mănăstirii Hâncu (1677-2010). – Chişinău, 2010, p. 79.
[3] ANRM, F. 4, inv. 1, d. 45, f. 58.
[4] Instituţii feudale din
Ţările Române. Dicţionar,
p. 160.
