EPARHIA
ARMENEASCĂ A NAHICEVANULUI ŞI BASARABIEI (Нахичевано-Бессарабская Армянская Епархия) – instituită în
baza deciziei Senatului Guvernant din 23 aprilie 1830 (publicată de Senat
la 8 mai) în locul Eparhiei din Astrahan, din cauza numărului în creștere de
armeni din guberniile ucrainene şi ruse, în special din Nahicevan, Grigoriopol,
Karasubazar şi alte oraşe din Novorosia şi Basarabia. În componenţa Eparhiei au
fost incluse toate parohiile de această confesiune din Sankt Petersburg,
Moscova, guberniile din Novorosia şi regiunea Basarabia. În fruntea Eparhiei a fost
numit arhiepiscopul din Georgia Nerses, care a fost demis din funcţia anterioară[1].
EPARHIA CHIŞINĂULUI ŞI HOTINULUI (Кишиневская и Хотинская епархия) – unitate administrativă bisericească ortodoxă,
instituită la 21 august 1813 de Sf. Sinod de la Sankt Petersburg pentru
Basarabia, anexată în urma păcii de la Bucureşti din 16(28) mai 1812 de către
Imperiul Rus. În fruntea eparhiei a fost numit mitropolitul Gavriil
Bănulescu-Bodoni. În afară de parohiile din Basarabia, în componenţa Eparhiei au mai
intrat cca 100 de parohii situate între râurile Nistru şi Bug, care erau parte
componentă a guberniilor Ekaterinoslav şi Herson[2].
Aceste parohii au făcut parte din componenţa Eparhiei Chişinăului şi Hotinului
până în martie 1837, când sunt trecute în subordinea Eparhiei Hersonului, numai
ce înfiinţate[3].
În 1918 clerul şi credincioşii Arhiepiscopiei Chişinăului şi Hotinului revin la
sânul Bisericii Naţionale Autocefale Româneşti.
[1] ПСЗРИ. Собр. II, т. V, 1830,
отд. первое, №3620. – СПб., 1831, с. 355-356.
[2] ПСЗРИ. Собр. I, т. XXXII,
1813, №25441 „a”. – СПб., 1830, с. 613-619; А.А. Скальковский. Историческое
введение в статистическое описание Бессарабской области. – СПб., 1846,
c. 423.
[3] Труды Бессарабского Церковного Историко-Археологического Общества. –
Кишинев, 1910, 5-e изд., c. 2.
