CATAGRAFIE / RECENSĂMÂNT (перепись населения) – formă de evidenţă statistică (de regulă,
periodică), constând în înregistrarea exhaustivă a datelor supuse observării (a
populaţiei, animalelor, vehiculelor, averii mobiliare şi imobiliare etc.) de către
observatori speciali trimişi la faţa locului de administraţia locală sau centrală[1].
În Ţările Române a îndeplinit
două funcţii: 1. Inventar al bunurilor, instrument juridic de drept privat; 2.
Recensământ, realizat în scopuri fiscale de administraţia de stat pentru
determinarea exactă a numărului de contribuabili[2].
În Principatul Moldova, până la
anexarea teritoriului dintre Prut şi Nistru la Imperiul Rus, au fost înfăptuite
mai multe recensăminte fiscale ale populaţiei. S-au păstrat doar cele din
1772-1773, 1774 şi 1803. Materialele recensămintelor se păstrează în Arhiva
Centrală de Stat a Actelor Vechi, fondul
„Dosare moldoveneşti şi munteneşti” (F. 293). Fondul s-a format în
rezultatul activităţii administraţiei militare ruse în Moldova şi în Ţara
Românească în timpul războiului ruso-turc din anii 1768-1774. Recensămintele au
fost efectuate la dispoziţia comandantului armatei ruse, mareşalului P.A. Rumeanţev,
care dorea să ştie pe ce resurse materiale şi umane se poate baza comandamentul
rus în lupta cu Imperiul Otoman[3]. În
1774, doar după un an de la terminarea primului recensământ, s-a efectuat încă
un recensământ al populaţiei, dar în tabelele acestuia n-au fost incluşi capii de
familii[4]. O
altă catagrafie a fost realizată în Ţara Moldovei în 1803 la ordinul domniei.
În sec. al XIX-lea termenul de catagrafie
iese din circulaţia curentă a vieţii economice şi juridice, fiind înlocuit cu
alţi termeni de provenienţă occidentală (inventar, recensământ)[5].
Primul
recensământ general al populaţiei în Imperiul Rus (respectiv şi în Basarabia) a
fost efectuat în 1897, care a fost utilizat cu prisosinţă de cercetătorii care
s-au ocupat de problema demografică. Deşi recensământul conţine un material
statistic valoros şi destul de divers, el conţine şi date exagerate referitoare
la structura etnică a populaţiei din Imperiul Rus, constatare făcută pe
parcursul timpului de mai mulţi cercetători[6].
[1] Vasile
Breban. Dicţionar general al limbii române.
Vol. I. – Bucureşti, 1992, p. 863.
[3] Moldova în epoca feudalismului. Vol. VII. Partea I. Recensămintele populaţiei Moldovei din anii
1772-1773 şi 1774. – Chişinău, 1975, p. 9-10.
[4] Despre importanţa
recensămintelor populaţiei din 1772-1773 şi 1774 în studierea problemelor de
ordin demografic în Moldova, a se vedea mai
detaliat: Ibidem, p. 5-13.
[5] Instituţii feudale din
Ţările Române. Dicţionar,
p. 77.
