AGIE - AGRICULTOR | Muzeul din inima mea |

AGIE - AGRICULTOR




AGIE – organ care asigura ordinea publică în capitala Ţării Moldova, Iaşi, începând cu anul 1684[1], în frunte cu marele agă, căruia i se subordonau membrii breslei Agiei – zapciii, neferii (poteraşii) şi alţi slujitori. Pe lângă apărarea curţii domneşti şi a familiei domneşti, marele agă mai exercita funcţii poliţieneşti, fiscale, administrative etc. După cum se menţionează în Instrucţia din 1811 a Întâiului Divan, puterea Agiei „să întinde în toate uliţele oraşului afară de mahalale care sunt ale Hătmăniei”. Agia judeca litigiile dintre târgoveţi, aresta pentru împlinire de bani şi neorânduieli pe birnici, breslaşi şi cei din rufeturi, afară de cei care nu făceau parte din „starea cea de gios”. Dacă părţile aflate în conflict nu erau de acord cu decizia Agiei, aveau dreptul să se adreseze Divanului şi, în cazul confirmării hotărârii acesteia, ultima încasa şi împlineala zeciuieli, iar dacă Divanul pronunța o altă decizie, împlineala zeciuielii revenea vornicului de aprozi. Marelui agă i se supuneau toate breslele: băcanii, ciubotarii, blănarii, cojocarii, plăcintarii, pitarii, bărbierii, brăharii, abagerii, bucătarii, cărămidarii, tălpălarii, pielarii, rachierii, zarzavagiii, făinarii, săhăidăcarii, cherestegii şi săpunarii, inclusiv breslele negustorilor străini, armenii şi evreii. Ultimii anterior se supuneau marelui cămăraş, dar dregătoria aceasta a fost desfiinţată de către S.S. Kuşnikov. În obligaţiunea Agiei intra şi apărarea oraşului de incendii, aprovizionarea oraşului cu pâine, carne şi lumânări la preţ scăzut, cu care mocăneşti şi căruţe pentru trebuinţa călătorilor, iluminarea oraşului cu felinare pentru a înlesni paza oraşului în timpul nopţii şi eliberarea paşapoartelor pentru orăşeni care se deplasau în interiorul Moldovei, nu însă pentru plecarea peste hotarele ţării. Funcţionarii Agiei nu aveau dreptul „să calce casăle cele cinstite fără ştirea ocârmuirii, decât numai a birnicilor şi a celor proşti (mulţi – V.T.)”[2].


AGRICULTOR LIBER (свободный хлебопашец) – a se vedea: Ţăran.
AGRICULTOR RUS (русский хлебопашец) – ţărani de pe domeniile statului, transferaţi în Bugeac din guberniile interne ruse, cu acordul guvernului[3].


[1] Miron Costin. Opere, ed. P.P. Panaitescu, 1958, p. 386, 389.
[2] Alexei Agachi. Ţara Moldovei şi Ţara Românească sub ocupaţia militară rusă (1806-1812). – Chişinău, 2008, p. 67-68.
[3] ANRM, F. 2, inv. 1, d. 2134, f. 293-293 verso.