LICEUL DE BĂIEŢI NR. 2 DIN CHIŞINĂU (Вторая Ки­шиневская мужская гимназия / Кишинёвская 2-я мужская гимназия имени его Императорского Высочества наследника Цесаревича и Великого князя Алексея Николаевича)

LICEUL DE BĂIEŢI NR. 2 DIN CHIŞINĂU (Вторая Ки­шиневская мужская гимназия / Кишинёвская 2-я мужская гимназия имени его Императорского Высочества наследника Цесаревича и Великого князя Алексея Николаевича) – instituit în baza deciziei Consiliului de Stat din 11 ianuarie 1871. Începând cu 1 iulie 1871, în baza acestei decizii, la Chişinău urma să fie deschis un gimnaziu clasic cu studierea obligatorie a limbii latine. Deşi s-a anunţat că deschiderea va avea loc în luna iulie, în realitate gimnaziul putea fi deschis nu mai devreme de luna septembrie, deoarece deschiderea trebuia precedată de numirea inspectorului şcolar, alegerea profesorilor, arendarea unei clădiri corespunzătoare pentru orele de curs, pentru examenele de admitere etc. [1] La 12 septembrie 1871 a avut loc deschiderea oficială a Gimnaziului de băieţi din Chişinău[2]. Gimnaziul avea 4 clase.

Examenele de admitere au fost susţinute la următoarele discipline: limba latină, limba rusă şi matematica. În urma examenelor au fost admişi în clasa întâi 24 elevi, la care s-au mai adăugat şi elevii din alte instituţii de învăţământ, care urmau să completeze rândurile elevilor acestui gimnaziu: în clasa I – 40 elevi, dintre care 16 elevi lăsaţi pentru repetarea cursului şi 24 elevi noi; în clasa a II-a – 52 elevi, dintre care 37 transferaţi şi 14 lăsaţi pentru repetarea cursului; în clasa
a III-a – 47 elevi, dintre care 32 transferaţi şi 15 lăsaţi pentru repetarea curs­ului şi în clasa a IV-a – 43 elevi, dintre care 25 transferaţi şi 18 lăsaţi pentru repetarea cursului[3]. Deci, în anul deschiderii gimnaziului în această instituţie îşi făceau studiile 182 elevi. Deschiderea gimnaziului a coincis cu punerea în aplicare a Regulamentului de învăţământ din 1854 privind liceele şi gimnaziile[4]. Obiectele de bază de studii erau aceleaşi ca şi în liceul regional, cu mici diferenţe.

La 1 ianuarie 1872 pe lângă gimnaziu a fost deschisă o clasă pregătitoare. În primul an de studii în această clasă î-şi făceau studiile 8 elevi. În primul an de activitate Gimnaziul de băieţi din Chişinău a avut o promoţie din 28 elevi, care au primit adeverinţe de absolvire; 3 elevi au fost premiaţi; 63 elevi au fost transferaţi în clasele mai mari; 38 elevi urmau să susţină în luna august examene repetate; 37 elevi au rămas pentru a repeta anul de studii; 6 elevi au fost exmatriculaţi din cauza nereuşitei şi purtării nesatisfăcătoare[5].

Liceul de băieţi Nr. 2 din Chişinău (Carte poştală, MNAIM)

Începând cu anul 1874, pe lângă gimnaziu a fost deschisă secţia inferioară a clasei pregătitoare. Pentru întreţinerea acestei clase Duma orăşenească din Chişinău a alocat 700 ruble. Tot în acest an a fost mărită şi taxa pentru studii. Elevii clasei pregătitoare urmau să achite anual 20 de ruble, iar ceilalţi – câte 30 de ruble[6]. În această instituţie de învăţământ funcţiona şi o bibliotecă. Către 1 ianuarie 1872 biblioteca de bază număra 30 titluri şi 72 volume, iar peste 4 ani deja 380 titluri şi 554 volume, biblioteca secundară – 211 denumiri cu 376 volume[7].

Din anul 1877 au fost întreprinse câteva schimbări importante în programul de studii: a fost introdusă ora de educaţie fizică (gimnastică) în timpul pauzei mari, emise unele reguli de instruire a educatorilor şi introduse caiete speciale pentru notarea biografiei elevilor[8].

Biserica de pe lângă Liceul de băieţi Nr. 2 din Chişinău

(Carte poştală, MNAIM)

Din anul academic 1876-1877 în Gimnaziul din Chişinău îşi făceau studiile 222 elevi, dintre care 161 (72%) au fost transferaţi în clasele superioare. Tot din acelaşi an cu o seriozitate şi mai mare se desfășoară examenele de absolvire a clasei a patra, explicaţia fiind că conducerea gimnaziului nu dorea ca persoanele care se vor încadra în studiile liceale să fie slab pregătite. Ca rezultat, reuşita elevilor la obiectele de bază a fost următoarea: limba latină – din 141 de elevi au reuşit 107 (75,9%); limba greacă – din 66 de elevi au reuşit 56 (84,8%); limba rusă – din 240 au obţinut rezultate satisfăcătoare 199 (82,9%); matematica – din 240 de elevi au obţinut rezultate satisfăcătoare 195 (81,3%)[9]. Analiza acestor date demonstrează că reuşita generală a elevilor era satisfăcătoare.

Pe parcursul anilor următori numărul elevilor s-a mărit. Către 1 ianuarie 1877 în gimnaziu îşi făceau studiile 240 elevi[10]. Acest flux de elevi se explică, pe de o parte, de dorinţa populaţiei de a da copiilor studii, pe de alta – de încrederea în această instituţie de învăţământ.

Pe parcurs, datorită numărului mare de elevi, clădirea şcolii nu mai satisfăcea cerinţele acesteia. Inspectorul şcolar a enumerat lacunele vechii clădiri: ograda era foarte mică; în clasele de studii nu încăpeau toţi elevii; coridoarele erau înguste; sălile de recreaţie erau mici şi nu era posibil ca elevii să se ocupe cu gimnastica, chiar dacă prezenţi la ore erau doar jumătate din ei. Din aceste considerente, din 1879 s-a pus problema de a închiria o altă clădire, mai ales că în acest an expira contractul încheiat cu proprietarul vechii clădiri. Administraţia locală a propus să fie luată în arendă o casă amplasată cu două cartiere mai la deal de vechea clădire, la intersecţia străzilor Iaşi şi Leviţki. Această clădire era mai mare (avea grădină mare, mai multe încăperi, fântână, acareturi etc.)[11]. Ca rezultat, a fost încheiat un nou contract cu proprietarul casei Petru Vânţcovski pe un termen de 12 ani, pentru care urma să se achite anual câte 3500 ruble[12].

În anul 1878 numărul elevilor, în comparaţie cu anul precedent, nu s-a schimbat, a rămas acelaşi – 240 elevi[13].

În baza datelor depistate în fondurile Arhivei Naţionale a Republicii Moldova putem urmări numărul elevilor care au fost înmatriculaţi pe parcursul următorilor patru ani: în 1876 – 96 elevi; 1877 – 91 elevi; 1878 – 72 elevi şi în 1879 – 96 elevi[14]. Observăm că numărul elevilor înmatriculaţi nu suferă mari schimbări, ceea ce demonstrează buna funcţionare a acestei instituţii de învăţământ.

La fel şi reuşita elevilor este destul de bună. În 1879, din 231 elevi reuşeau la toate disciplinele 168 elevi (70,8%). În 1980 în Gimnaziul de băieţi din Chişinău îşi făceau studiile 237 elevi, iar către 1 ianuarie 1981 – 257 elevi[15].

Dacă comparăm numărul elevilor pentru ultimii ani, ajungem la concluzia că numărul orăşenilor care simţeau necesitatea de a da copiilor studii medii creştea. Plus la toate, numărul elevilor s-a completat cu copii din familii mai sărace. În ultimii ani numărul elevilor din familiile aristocrate s-a micşorat aproximativ cu 10%, în schimb s-a mărit numărul copiilor care proveneau din familii de meseriaşi, negustori, industriaşi etc.[16]

În anul 1882 clasa mică pregătitoare a fost închisă, iar numărul elevilor s-a redus, constituind în 1883 – 240 elevi. Plus la toate, a fost majorată taxa pentru studii: de la 30 de ruble anual la 40 de ruble; în clasa pregătitoare – de la 20 de ruble la 26. Către 1 ianuarie 1884 în cele cinci clase ale gimnaziului învăţau doar 206 elevi[17].

Pe parcursul celor 13 ani cât a existat gimnaziul (11 iulie 1871 – 4 iulie 1884), în această instituţie şi-au făcut studiile 1054 elevi, au absolvit cursul complet 251 elevi, dintre care 21 cu medalii. Pentru întreţinerea gimnaziului au fost alocate 286212 ruble şi aproximativ 30000 ruble – din donaţii[18].

La 1 iulie 1884 gimnaziul a fost reorganizat în liceu[19]. După reorganizare, liceul avea 5 clase de studii şi o clasă pregătitoare. În acest liceu se predau următoarele discipline: religia, limba rusă, matematica, fizica, geografia, istoria, limba franceză, limba germană, lucrul manual, desenul, caligrafia, gimnastica, muzica[20].

La începutul anului de studiu 1885/1886 în Liceul de băieţi Nr. 2 din Chişinău îşi făceau studiile 153 elevi: în clasa pregătitoare – 8 elevi; în clasa întâi – 35 elevi; în clasa a II-a – 34 elevi; în clasa a III-a – 29 elevi; în clasa a IV-a – 32 elevi şi în clasa a V-a – 15 elevi[21].

Tabelul 12

Contingentul de elevi care au depus actele pentru admitere

în Liceul de băieți Nr. 2 din Chişinău în anul de studii 1885/1886*

Clasa	Contingentul de elevi
	Care au depus cereri	Exmatriculaţi în urma examenelor	Exmatriculaţi în urma adeverinţelor	Care au susţinut examenele	Care nu s-au prezentat la examene
Pregătitoare	38	29	-	8	1
I	18	10	2	6	-
II	12	8	-	4	-
III	7	2	-	5	-
IV	6	-	1	5	-
V	8	-	8	-	-
În total	89	49	11	28	1

*ANRM, F. 1772, inv. 7, d. 133, f. 45.

În anul de studii 1913/1914 acest liceu avea deja 8 clase de studii şi una pregătitoare unde îşi făceau studiile 350 de elevi. Directorul liceului era B.D. Ingnezi[22].

---

[1] Кишиневская 2-я мужская гимназия. Краткий исторический очерк. – Ки­шинёв, 1922, с. 7.

[2] ANRM, F. 1772, inv. 7, d. 133, f. 42. După alte date – la 1 iulie 1871 (ASRO, F. 42. inv. 35, d. 1968, f. 8).

[3] Кишиневская 2-я мужская гимназия. Краткий исторический очерк. – Кишинёв, 1922, с. 9.

[4] Ibidem, p. 12.

[5] Кишиневская 2-я мужская гимназия. Краткий исторический очерк. – Кишинёв, 1922, c. 16.

[6] Ibidem, p. 18.

[7] Ibidem, p. 20.

[8] Кишиневская 2-я мужская гимназия. Краткий исторический очерк. – Кишинёв, 1922, c. 22.

[9] Ibidem, p. 23-24.

[10] Кишиневская 2-я мужская гимназия. Краткий исторический очерк. – Кишинёв, 1922, c. 24.

[11] ANRM, F. 1772, inv. 7, d. 34, f. 4-10.

[12] Кишиневская 2-я мужская гимназия. Краткий исторический очерк. – Кишинёв, 1922, с. 24.

[13] Ibidem, p. 25.

[14] ANRM, F. 1772, inv. 7, d. 34, f. 13.

[15] ANRM, F. 1772, inv. 7, d. 34, f. 13.

[16] Кишиневская 2-я мужская гимназия. Краткий исторический очерк. – Кишинёв, 1922, с. 29-31.

[17] Ibidem, p. 31.

[18] Ibidem, p. 32.

[19] ANRM, F. 1772, inv. 7, d. 133, f. 42.

[20] Ibidem, f. 29.

[21] Ibidem, f. 44.

[22] Памятная книга по Одесскому учебному округу на 1913-1914. Часть I-II. – Одесса 1914, с. 67.