JUDECĂTORIA
ORĂŞENEASCĂ DIN BASARABIA (городское судебное управление) – instituită în baza
Regulamentului privind administrarea Basarabiei din 29 februarie 1828[1]. La
baza instituirii acestei judecătorii a stat Regulamentul din 1775 privind
instituirea în fiecare oraş a Magistraturilor, iar în oraşele mai mici şi a târgurilor –
a Ratuşelor. În competenţa acestor instituţii era şi judecata populaţiei orăşeneşti.
În
componenţa Magistraturii intrau doi burgomiştri şi patru ratmani aleşi din
partea societăţilor orăşeneşti. Ratuşele aveau o componenţă similară cu cea a Magistraturilor,
dar în Ratuşele cu un număr mai mic de 500 de persoane acestea erau alcătuite
dintr-un singur burgomistru şi doi ratmani.
În
oraşele cu un număr mai mare de 500 de familii de locuitori veniţi din alte
oraşe sau din alte state, în Magistraturi puteau fi aleşi, în afară de burgomiştri
şi ratmani ruşi prevăzuţi de Regulament, tot atâţia din partea acestor
comunităţi.
Pe lângă Magistraturi şi Ratuşe se afla câte un secretar
şi un număr stabilit de funcţionari de cancelarie, care se considerau în
serviciul statului.
În
competenţa Magistraturilor şi Ratuşelor orăşeneşti erau: 1) toate dosarele penale
şi civile ale negustorilor şi mic-burghezilor şi litigiile ce apăreau în
urma contractelor comerciale (în cazul în care în oraş nu exista Tribunal
Comercial), în afară de dosarele care erau obiectul unor investigaţii judiciare
speciale de categoria a 2-a; 2) unele dosare care aveau referinţă
la administraţia poliţienească sau de stat.
Competenţa
judiciară a Magistraturilor şi Ratuşelor se extindea doar asupra oraşului,
orăşelului sau târgului, pentru care au fost instituite aceste organe
administrative. În oraşele unde nu erau Tribunale Comerciale, judecătoriei Magistraturilor
şi Ratuşelor se supuneau toţi străinii, oaspeţii, negustorii şi nobilii din alte
oraşe înscrişi în categoria ghildelor comerciale. Ţăranii care se ocupau cu
comerţul în baza certificatelor comerciale de ghildă, deşi se supuneau judecătoriei
Magistraturilor şi Ratuşelor, dar pentru petrecerea judecăţii era necesară prezenţa
asesorilor săteşti din cadrul judecătoriei de judeţ.
Magistraturile
şi Ratuşele orăşeneşti constituiau prima treaptă din cadrul judecătoriei penale
şi civile, iar apelurile se adresau Curţii de Apel. În materie de drept civil Magistraturile
şi Ratuşele orăşeneşti soluționau în ultimă instanţă toate litigiile care nu
depăşeau 100 de ruble. De asemenea, judecătoria exercita unele funcţii ce ţineau
de activitatea poliţiei sau a Camerei proprietăţii de supraveghere a unor acţiuni
procedurale sau de aplicare a sechestrului. În materie de drept penal Magistraturile
şi Ratuşele orăşeneşti examinau cauzele în care nu se prevedea privaţiune de libertate,
decăderea din drepturi sau pedeapsă pecuniară etc.[2]
