COMISIA REGIONALĂ DE PE LÂNGĂ ADUNAREA DEPUTAŢILOR NOBILIMII DIN BASARABIA PENTRU ÎNTOCMIREA RECENSĂMINTELOR POPULAŢIEI (Областная комиссия при Дворянском Депутатском Собрании для со­став­ления переписей населения)

COMISIA REGIONALĂ DE PE LÂNGĂ ADUNAREA DEPUTAŢILOR NOBILIMII DIN BASARABIA PENTRU ÎNTOCMIREA RECENSĂMINTELOR POPULAŢIEI (Областная комиссия при Дворянском Депутатском Собрании для со­став­ления переписей населения) – comisie instituită prin decizia Con­siliului Suprem al Basarabiei din 8 februarie 1824, în scopul întocmirii unui recensământ fiscal al populaţiei. Asemenea recensăminte se întocmeau regulat în Imperiul Rus. Preşedinte al comisiei (în izvor prezident) a fost desemnat preşedintele Adunării Nobiliare din Basarabia, funcţionarul de clasa a VI-a Sturdza, iar ca membri – deputaţii Consiliului Suprem al Basarabiei, funcţionarul de clasa a VIII-a Donici și dvoreanul Iancu Russu; din partea Coroanei – funcţionarul de clasa a VI-a Vighel[1].

Pentru petrecerea recensămintelor fiscale în baza aceleiaşi dispoziţii au fost instituite comisiile ţinutale, subordonate Comisiei Regionale. Direcţia economico-financiară a Guvernului Regional punea la dispoziţie comisiilor ţinutale listele locuitorilor Basarabiei, perfectate de poliţiile orăşeneşti şi ispravnici, pentru a fi impuşi dărilor. În competenţa comisiilor ţinutale erau următoarele funcţii:

1.  Sosind în oraşul ţinutal, comisia se convoca în şedinţă şi, împreună cu lucrătorii poliţiei, conducându-se de instrucţiunile Comisiei Regionale, concretiza listele familiilor impozabile, începând de la târguşor, sat, cătun, moşie etc. Recensământul era alcătuit cu ajutorul ocolaşilor şi vornicilor, iar în localităţile care erau amplasate pe moşiile proprietarilor funciari – cu ajutorul proprietarului sau al administratorului de moşie, care erau obligaţi să-i pună la evidenţă pe toţi contribuabilii.

2.  Comisiile ţinutale alcătuiau listele contribuabililor conform unor formulare speciale tipărite, care erau puse la dispoziţie de direcţia executivă a Guvernului Regional. Listele erau alcătuite separat pentru fiecare sat în parte, pentru fiecare stare socială, cum ar fi: separat pentru ruptaşi , separat pentru mazili, separat pentru ţărani etc.

3.  Comisiile ţinutale erau obligare să prezinte lunar listele contribuabililor în Comisia Regională. În cazul în care comisiile ţinutale întâlneau greutăţi în petrecerea recensământului, raportau despre aceasta Comisiei Regionale, care era obligată să le ajute.

4.  În timpul transferării comisiilor ţinutale dintr-un sat în altul, locuitorii erau obligaţi să-i asigure pe cei trei membri ai comisiei cu transport, separat pentru fiecare membru în parte, cu o căruţă trasă de trei cai, care, după finisarea lucrului, urma să fie întoarsă imediat înapoi. Asigurarea transportului de către locuitori se făcea în baza certificatelor (открытый лист) prezentate de membrii comisiei, puse la dispoziţie de Guvernul Regional, şi nu de ispravnici.

5.  Pentru alcătuirea recensământului, comisiile ţinutale aveau la dispoziţie 6 luni, începând de la data primirii dispoziţiei, timp suficient pentru finisarea lucrului, iar listele urmau a fi prezentate Comisiei Regionale. Funcţionarul din partea Coroanei care activa în comisia ţinutală era remunerat (250 rub. argint lunar) din banii încasaţi de la prestaţiile locale, iar în cazul în care comisia va termina lucrul înainte de termenul stabilit de 6 luni, el va primi salariul pentru întreaga perioadă de timp stabilită de regulament. În cazul în care comisia
ţinutală nu va finisa lucrul în termenul stabilit, acesta nu va mai fi remunerat.

6.  Primind datele recensământului fiscal de la comisiile ţinutale, Comisia Regională le examina minuţios, dacă nu cumva s-a strecurat vreo greşeală, după care trimitea un exemplar al recensământului Guvernului Regional, iar altul – Consiliului Suprem Regional al Basarabiei. Comisia Regională avea dreptul să se adreseze pe toate întrebările administraţiei locale şi persoanelor responsabile, care erau obligate să-i acorde ajutorul solicitat. Primind de la Comisia Regională formularele pentru petrecerea recensământului fiscal, Departamentul executiv al Guvernului Regional tipărea un număr suficient de exemplare şi le prezenta Comisiei, după care aceasta din urmă le punea la dispoziţia comisiilor ţinutale.

Între timp, era înştiinţat mareşalul regional al nobilimii Sturdza, deputaţii Donici şi Russu şi membrul din partea Coroanei Vighel, care urmau să purceadă la îndeplinirea dispoziţiei. Sturdza urma să numească câte 6 dvoreni în fiecare comisie ţinutală pentru a începe lucrul. Consiliul Suprem al Basarabiei era informat despre dvorenii şi ţinutul în care aceștia au fost numiţi. Guvernul Regional numea din fiecare ţinut câte un comisar în comisiile ţinutale pentru a urmări desfășurarea recensământului. Guvernatorul general al Novorosiei şi rezidentul plenipotenţiar al Basarabiei urma să facă legătură cu administraţia coloniştilor transdanubieni pentru a organiza petrecerea re­cen­sământului fiscal, transmiţând concomitent şi formularele respective, în baza cărora putea primi informaţii veridice despre numărul bulgarilor şi altor etnii aflate în sudul Basarabiei[2].

La şedinţa din 10 februarie 1825 a Consiliului Suprem al Basarabiei se constată că o parte din comisiile ţinutale au finisat lucrul şi au prezentat listele în Comisia Regională, dar aceasta încă nu le-a prezentat direcţiei economico-financiare a Guvernului Regional[3].

Rezultatul activităţii comisiilor ţinutale şi a Comisiei Regionale de pe lângă Adunarea Deputaţilor Nobilimii din Basarabia pentru întocmirea recensămintelor populaţiei a fost întocmirea recensământului fiscal din Basarabia din 1824[4].

---

[1] ANRM, F. 3, inv. 1, d. 429, f. 109-109 verso.

[2] ANRM, F. 3, inv. 1, d. 429, f. 109 verso-111.

[3] Ibidem, d. 568, p. I, f. 171 verso.

[4] Ibidem, F. 134, inv. 2, d. 780, p. I-IV.