CERVONEŢ (de la polon. – czerwony – frumos, de aur)
(червонец) – monedă de aur rusească, de o valoare de 3 ruble,
similar ducatului sau ţechinului italian. Denumirea cervoneţului provine de la
culoarea aurului de probă înaltă. Primii cervoneţi care corespundeau
standardului – ducatului din aur (3,4 gr.) au început a fi bătuţi în Rusia
începând cu 1701 la dispoziţia lui Petru cel Mare. Uneori erau bătuţi cervoneţi
de valoare dublă (двойной стоимости),
iar din 1755 şi până la primul război mondial – de regulă, în valoare de 5
şi 10 rub. În sec. al XIX-lea, până în 1841, cervoneţul era bătut în Sankt
Petersburg şi în Varşovia, din aur de o calitate înaltă[1].
Potrivit altor surse, monedele
turceşti care circulau în Basarabia se limitau în fond la „…cervoneţii turceşti
care se află în circulaţie în număr destul de mare în această provincie”. Prin
dispoziţia guvernatorului civil I.M. Hartingh din 29 decembrie 1813, s-a
interzis ca această monedă se fie primită în vistieria statului, sub pretextul cantității
reduse şi calităţii proaste a aurului şi din cauza instabilităţii cursului,
care poate cauza vistieriei mari prejudicii[2]. În
rapoartele din 16 august 1816 şi din 25 august 1817 A.N. Bahmetev
raporta că în timpul guvernării lui I.M. Hartingh vistieria a suferit din
această cauză pierderi în valoare de 226762 lei[3].
Cervoneţi[4] erau şi
ducaţii olandezi, care circulau în Basarabia la
cursul de 12 lei şi ducaţii austrieci – la cursul la 11 lei şi 30 parale[5].
cursul de 12 lei şi ducaţii austrieci – la cursul la 11 lei şi 30 parale[5].
Din decizia Consiliului Suprem al
Basarabiei din 23 mai 1824 aflăm că după 1812 „în circuit în Basarabia
erau mulţi cervoneţi olandezi şi austrieci. Cursul cervoneţului olandez în
popor şi la încasarea lui în vistierie era echivalat cu 14 lei, iar a cervoneţului
austriac – cu 13 lei 30 parale”[6].
[1] Энциклопедический словарь / Издатели Ф.А. Брокгауз, И.А. Ефрон. – СПб., 1903, Т. XXXVIII”a”,
с. 531; Российский гуманитарный
энциклопедический словарь. Том. III. – М., 2002, с. 576.
[2] ANRM, F. 5,
inv. 2, 1813, d. 51, f. 9-9 verso.
[3] AIMSR, F. AMŞ,
d. 628, f. 25.
[4] În actele vremii, redactate
în ruseşte, ducaţii erau numiţi cervoneţi.
[5] ANRM, F. 5,
inv. 2, 1813, d. 51, f. 17-17 verso.
