CERVONEŢ (червонец) | Muzeul din inima mea |

CERVONEŢ (червонец)



CERVONEŢ (de la polon. – czerwony – frumos, de aur) (червонец) – monedă de aur rusească, de o valoare de 3 ruble, similar ducatului sau ţechinului italian. Denumirea cervoneţului provine de la culoarea aurului de probă înaltă. Primii cervoneţi care corespundeau standardului – ducatului din aur (3,4 gr.) au început a fi bătuţi în Rusia începând cu 1701 la dispoziţia lui Petru cel Mare. Uneori erau bătuţi cervoneţi de valoare dublă (двойной стоимости), iar din 1755 şi până la primul război mondial – de regulă, în valoare de 5 şi 10 rub. În sec. al XIX-lea, până în 1841, cervoneţul era bătut în Sankt Petersburg şi în Varşovia, din aur de o calitate înaltă[1].
Potrivit altor surse, monedele turceşti care circulau în Basarabia se limitau în fond la „…cervoneţii turceşti care se află în circulaţie în număr destul de mare în această provincie”. Prin dispoziţia guvernatorului civil I.M. Hartingh din 29 decembrie 1813, s-a interzis ca această monedă se fie primită în vistieria statului, sub pretextul cantității reduse şi calităţii proaste a aurului şi din cauza instabilităţii cursului, care poate cauza vistieriei mari prejudicii[2]. În rapoartele din 16 august 1816 şi din 25 august 1817 A.N. Bahmetev raporta că în timpul guvernării lui I.M. Hartingh vistieria a suferit din această cauză pierderi în valoare de 226762 lei[3].
Cervoneţi[4] erau şi ducaţii olandezi, care circulau în Basarabia la
cursul de 12 lei şi ducaţii austrieci – la cursul la 11 lei şi 30 parale[5].
Din decizia Consiliului Suprem al Basarabiei din 23 mai 1824 aflăm că după 1812 „în circuit în Basarabia erau mulţi cervoneţi olandezi şi austrieci. Cursul cervoneţului olandez în popor şi la încasarea lui în vistierie era echivalat cu 14 lei, iar a cervoneţului austriac – cu 13 lei 30 parale”[6].


[1] Энциклопедический словарь / Издатели Ф.А. Брокгауз, И.А. Ефрон. – СПб., 1903, Т. XXXVIII”a”, с. 531; Российский гуманитарный энциклопедический словарь. Том. III. – М., 2002, с. 576.
[2] ANRM, F. 5, inv. 2, 1813, d. 51, f. 9-9 verso.
[3] AIMSR, F. AMŞ, d. 628, f. 25.
[4] În actele vremii, redactate în ruseşte, ducaţii erau numiţi cervoneţi.
[5] ANRM, F. 5, inv. 2, 1813, d. 51, f. 17-17 verso.
[6] Ibidem, F. 3, inv. 1, d. 430, p, I, f. 167.