BEŞLIC (бешлик) – monedă turcească de valoare mare, care a circulat
şi în Ţările Române. La 1820 valora 50 de groşi[1].
În limba turcă beş însemna cinci (пять), iar beşlic –
pitac (пятак) sau monedă de cinci
copeici (пятилевник)[2].
Un anumit timp beşlicul a circulat
şi în Basarabia, după anexarea ei la Imperiul Rus. În 1813 cursul beşlicului
constituia 5 lei[3]. Pătrunde în cantităţi mari,
în special în anii 1817-1818, în perioada comerţului favorabil practicat de negustorii
basarabeni cu Imperiul Otoman[4]. Din descrierea
viceguvernatorului Golubiţki şi a consilierului de palat Climşa prezentată
organelor imperiale privind administrarea financiară a Basarabiei, datată cu
anul 1829, aflăm că în Basarabia în vistieria statului, în afară de impozitele
care erau percepute în ruble asignate, în monede de aramă şi argint, se
încasau şi în monede turceşti – beşlicul
de argint, având cursul de 3 rub. 70 kop.[5]
Pornind de la faptul că în
Basarabia nu exista un curs exact stabil în schimbul banilor, în timpul operaţiilor
de schimb valutar aveau loc diferite încălcări. Pentru a reglementa această
problemă, la 12 ianuarie 1823 a fost emisă o dispoziţie ce stabilea
modalitatea de schimb a monedelor de aur şi argint turceşti, concretizându-se
că, până la introducerea banilor ruseşti în circulaţie pe întreaga Basarabie,
se stabilea un anumit curs pentru schimbul monedelor turceşti. Beşlicul de argint turcesc a fost
echivalat cu o rublă rusească[6].
Concomitent, populaţia a fost informată să fie destul de atentă în timpul
schimbului, în special la schimbul monedelor turceşti noi, a căror valoare,
după calitatea aurului şi argintului, cum constatau oficialităţile ruse, era
mult mai joasă decât a monedelor vechi turceşti. Iar vistieria a primit
dispoziţia de a nu le mai primi ca mijloc de plată, de schimb şi de tezaurizare.
La 17 ianuarie 1825
Consiliul Suprem al Basarabiei, la cererea guvernatorului general al Novorosiei
şi a rezidentului plenipotenţiar al Basarabiei din 22 decembrie 1824,
„permite încasarea argintului rusesc în vistierie pentru plata impozitelor şi
dijmei, în baza cursului stabilit anual pentru încasarea taxelor vamale,
concomitent fiind admisă încasarea în vistierie şi a beşlicului de argint
turcesc, bătut anterior (curs vechi – V.T.)”[7]. Cât
priveşte monedele de aur turceşti, circulaţia acestora pe teritoriul Basarabiei
a fost interzisă începând cu 1825, sub pretextul calităţii proaste a aurului;
concomitent, s-a interzis oficial importul de peste hotare al acestor monede în
Basarabia[8].
În 1828, moneda rusească a fost
introdusă ca mijloc de circulaţie bănească pe întreaga Basarabia. Dar, acesta
n-a uşurat situaţia financiară a populaţiei. Contemporanii constată că această
măsură a ţarismului, din contra, a provocat creşterea bruscă a preţurilor la
toate produsele, în special la cele de primă necesitate. Locuitorii din mediul
rural mult timp n-au putut să se deprindă cu rubla rusească, nu puteau urmări
cursul de schimb al acestei monede şi din aceste considerente timp îndelungat
au avut mult de suferit[9]. În schimb,
de pe seama introducerii rublei ruseşti au avut de câştigat negustorii,
care erau cunoscuţi cu această monedă, urmăreau cursul de schimb al rublei
şi stabileau la produsele alimentare preţuri arbitrare, folosindu-se de incompetenţa
populaţiei, înşelând-o neruşinat.
Din acest considerent, în 1828 a fost
stabilit un curs exact de schimb al rublei (Tabelul 10).
Tabelul 10
Cursul oficial al rublei
ruseşti stabilit la 1828*
Varietatea monedei
|
Varietatea monedei
|
||
Asignate
|
Lei
|
||
rub.
|
kop.
|
||
Rubla de argint (curs nou)
|
3
|
70
|
9 ¼
|
Rubla de argint (curs vechi)
|
3
|
60
|
9
|
Rubla de argint de valoare mică
|
4
|
-
|
10
|
Rubla de aramă
|
1
|
-
|
2 ½
|
Cervoneţul (curs vechi)
|
1
|
95
|
4 7/8
|
Cervoneţul (curs nou)
|
1
|
-
|
5
|
* Юбилейный сборник города Кишинева 1812-1912 гг., ч. I. – Кишинев,
1912, с. 85.
Însă, după cum constatau
oficialităţile ruse, acest curs s-a păstrat doar o anumită perioadă de timp şi
ulterior valoarea rublei de argint permanent oscila între 3 rub. 30
kop. (8 ¼ lei) şi 3 rub. 65 kop. (aproximativ 9 lei) asignate.
Pentru a înlătura moneda
turcească din circulaţie, în 1827 Administraţia regională a emis o dispoziţie
specială, potrivit căreia, pentru comoditatea populaţiei, taxele la produse urmau
să fie fixate în ruble ruseşti şi nu în cele turceşti sau moldoveneşti. În
pofida acestui fapt, unele monede turceşti au circulat în Basarabia până în
anii ’50 ai sec. al XIX-lea[10].
