Reforma zemstvei, pusă în aplicare de către autorităţile ţariste în 1864, a avut drept scop trecerea la sistemul de autoadministrare locală în Imperiul Rus.
În Basarabia legea zemstvei a fost extinsă în anul 1869 şi venea să acopere lacunele din sistemul instituţional de stat, pentru a asigura controlul asupra sferelor vieţii obşteşti în care nu se puteau implica structurile vechi.
În Basarabia legea zemstvei a fost extinsă în anul 1869 şi venea să acopere lacunele din sistemul instituţional de stat, pentru a asigura controlul asupra sferelor vieţii obşteşti în care nu se puteau implica structurile vechi.
Zemstva Basarabiei a funcţionat pe parcursul a cincizeci de ani, activând, prioritar, în domeniul medico-sanitar. În anul 1892, cu un ajutor din partea guvernului, a început construcţia spitalului de alienaţi de la Costiujeni. Zemstva a avut grijă şi de combaterea bolilor infecţioase, ce bântuiau prin Basarabia, a luat măsuri pentru înfiinţarea farmaciilor în localităţile rurale etc.
Instituţia s-a ocupat de răspândirea ştiinţelor agronomice. În 1889 şi 1903 Zemstva gubernială a organizat expoziţii agricole. Au fost înfiinţate trei şcoli agricole: din Purcari, Cucuruzeni şi Grinăuţi.
Şcolile de cultură generală de asemenea formau obiectul grijilor zemstvei, care înfiinţa şcoli şi construia localuri şcolare. Începând cu anul 1887 şcoala primară era în sarcina exclusivă a zemstvei judeţene, iar învăţământul secundar şi cel superior era în custodia zemstvei guberniale, una din aceste instituţii fiind liceul de fete din Chişinău, fostul gimnaziu nr.1 de fete (azi Liceul român-francez „Gh. Asachi”).
Zemstvele basarabene au înfiinţat case de credit mărunt. S-au organizat telefonul şi poşta de cai.
În anul 1889 zemstva gubernială a înfiinţat în oraşul Chişinău un Muzeu al ştiinţelor naturale. Între anii 1903-1905 a fost construit un nou edificiu special pentru muzeu, în stil maur (azi Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală).
Spre sfârşitul activităţii sale, zemstva s-a preocupat, prin cei mai de vază reprezentanţi ai săi (Paul Gore ş.a.) de probleme cu caracter naţional, printre care reabilitarea în drepturi a limbii române, şi a susţinut ideea unirii Basarabiei cu România.
În expoziţia permanentă a MNAIM sunt expuse documente, timbre şi cărţi poştale, fotografii, diferite publicaţii oficiale ce reflectă activitatea instituţiei de Zemstvă în Basarabia.
Veniţi la muzeu! Redescoperiţi istoria!
Spre sfârşitul activităţii sale, zemstva s-a preocupat, prin cei mai de vază reprezentanţi ai săi (Paul Gore ş.a.) de probleme cu caracter naţional, printre care reabilitarea în drepturi a limbii române, şi a susţinut ideea unirii Basarabiei cu România.
În expoziţia permanentă a MNAIM sunt expuse documente, timbre şi cărţi poştale, fotografii, diferite publicaţii oficiale ce reflectă activitatea instituţiei de Zemstvă în Basarabia.
Veniţi la muzeu! Redescoperiţi istoria!