Carol Schmidt – „cel mai vestit primar al Chişinăului”

O filă aparte în istoria Chişinăului a înscris-o Carol Schmidt, fost jude de instrucţie, bun gospodar, căruia locuitorii capitalei Basarabiei i-au păstrat o frumoasă amintire ca „cel mai vestit primar al Chişinăului”. Sub conducerea lui oraşul ajunge la o treaptă cuvenită unei capitale.

Lui i se datorează diverse realizări în domeniul edilitar, beneficiind şi de avantajul unui incredibil de lung primariat – douăzeci şi şase de ani.

S-a născut la 25 iunie 1846 în oraşul Bălţi, în familia lui Alexander Schmidt, medic de profesie, de origine germană, din Ţările Baltice, iar mama era poloneză.

A învăţat la Gimnaziul regional din Chişinău între anii 1857-1863. În 1863-1864 a studiat la Facultatea de Fizică şi Matematici a Universităţii din Kiev; peste un an dă admiterea la Universitatea din Odesa, Facultatea de Drept, pe care a absolvit-o cu gradul de doctor în ştiinţe juridice. La propunerea guvernatorului Basarabiei a fost numit ajutor al anchetatorului din jud. Bender, ulterior şef al sectorului de anchetă al judeţului Chişinău. În anul 1870 este numit anchetator penal al judecătoriei de district din Chişinău, iar între anii 1872-1908 – judecător de pace onorific al districtului Chişinău.

În cadrul şedinţei Dumei orăşeneşti din 20 septembrie 1877, C. Schmidt este ales primar al Chişinăului. În această perioadă oraşul se integrează într-un proces accelerat de modernizare urbanistică, treptat, schimbându-şi aspectul, „îmbrăcând” haina modernă a timpului. În luna mai 1884 se instalează primele şase felinare electrice, iar în 1886 străzile oraşului sunt pavate cu piatră, iar din 1889 cu granit. La 20 decembrie 1892 a fost dată în exploatare prima tranşă a apeductului orăşenesc, care pune începutul unei epoci moderne în alimentarea Chişinăului cu apă potabilă. În anul 1896 a fost deschis spitalul de boli infecţioase (azi spitalul „Toma Ciorbă”). Un alt edificiu medical, întemeiat cu sprijinul primăriei a fost spitalul pentru copii, unicul de acest gen din Basarabia.

Perioada de primariat, legată de numele lui Carol Schmidt, se caracterizează prin construcţia unor edificii impozante: Capela din cartierul Râşcani (1877-1881), Azilul pentru pribegi (1899), Amfiteatrul popular cu o sală de spectacole (1900); s-au construit numeroase edificii de menire socio-culturală şi de învăţământ: Şcoala Reală (1886), Şcoala Orăşenească de Arte Plastice (1894), Gimnaziul de fete al principesei Natalia Dadiani (1900), Muzeul de Zemstvă (1889), Primăria (1902) etc.

Membru al Comitetului Basarabean de Tutelare a Orfelinatelor, preşedinte al Direcţiei Chişinău a Societăţii de Ajutorare a Tinerilor Studioşi, epitrop al Liceului de Comerţ şi al Şcolii Reale. A fost iniţiatorul deschiderii Societăţii Muzicale Armonia.

Carol Schmidt a fost singurul primar al Chişinăului care a avut încă din timpul vieţii o stradă denumită în cinstea lui. Se întâmpla în 1902, când vechea stradă Gostinnaia, pe care locuia Schmidt, a devenit strada Carol Schmidt, păstrându-şi acest nume până în 1944. În prezent, un sector al străzii se numeşte strada Mitropolit Varlaam, iar cealaltă parte poarta numele mitropolitului Dosoftei. S-a păstrat casa în care a locuit Carol Schmidt, amplasată pe strada Mitropolit Varlaam nr. 78 (colţ cu str. Mihai Eminescu), unde s-a instalat o placă comemorativă.

În cadrul expoziţiei permanente a MNAIM, Sala de Bronz, este expusă o fotografie cu primarul Carol Scmidt alături de membrii Dumei orăşeneşti. Veniţi la muzeu! Redescoperiţi istoria!