Tezaurul antic de la Olăneşti

În colecţia de arheologie a Muzeului Naţional de (Arheologie şi) Istorie a Moldovei se păstrează un tezaur unicat prin componenţa sa pentru întreaga Europă. A fost descoperit în localitatea Olăneşti, r-nul Ştefan Vodă, în anul 1958 şi datează cu sfârşitul sec. IV a. Chr. Tezaurul conţine 6 coifuri, cnemide şi un opaiţ din bronz. La momentul descoperirii tezaurului, coifurile erau puse unul peste altul şi ascundeau cea mai importantă piesă din comoară – opaiţul care are o inscripţie în limba greacă veche. 

Piesele au aparţinut armatei lui Zopyrion, unul dintre conducătorii oştii lui Alexandru Macedon, probabil numit de către ultimul guvernator fie al Traciei, fie al Pontului. În anul 331 a.Chr., alături de treizeci de mii de oşteni, acesta a întreprins o invazie peste Dunăre, pentru a-i aduce la ascultare pe locuitorii polisului grecesc Olbia, situat pe malul drept al Limanului Bugo-Niprean, supus de Alexandru în 334 a.Chr. După un asediu nereuşit, hărţuit de sciți, cu care locuitorii Olbiei intraseră în alianţă, rămas şi fără flota, distrusă de o furtună pe mare, Zopyrion decide sa se retragă. Înfrângerea definitivă îi este aplicată de geți și tribali, ca răzbunare pentru devastările la care s-au dedat armatele lui Alexandru în campania din 335 a.Chr. Zopyrion piere, cu cea mai mare parte a trupelor sale, în iarna dintre 325 a.Chr. și 324 a.Chr., conform opiniei arheologului G.V. Vernadski, undeva în Basarabia.

Cnemidele (patru pentru piciorul drept şi patru pentru piciorul stâng) sunt confecţionate din plăci subţiri de bronz, care fuseseră aurite în faza de finisare. Pe părţile laterale au perforaţii pentru cureluşele de fixare pe picior.  Una din cnemide are incizat pe interior inscripţia GARME.

Opaiţul de bronz este executat în stil zoomorf, înfăţişând pe un suport circular reprezentări de cocoși şi găini. Pe pedunculul vertical sunt gravate trei cuvinte în limba greaca veche, însemnând o dedicaţie templului Artemidei din Efes.

Coifurile, la fel din bronz, de tip atic, dar şi frigian, poartă urmele unor lovituri de arme albe, şi de reparaţii efectuate încă în epoca antică. Unul din coifurile de tip frigian are în frunte o aplică cu chipul zeului Pan, având din ambele părţi reprezentată imaginea unei pantere în mişcare. Tezaurul mai include o aplică cu capul zeiţei Atena cu coif, care se finisează cu chipul unei lebede, dar şi un pandantiv din bronz aurit, reprezentând o palmetă ajurată, cu urechiuşa învârtită sul.

Mai multe informaţii pot fi găsite în articolul :

Сергеев Г.П. Олонештский античный клад // Вестник древней истории. 1966, № 2, с. 132-142.


Veniţi la Muzeu! Redescoperiţi istoria!