CHIOŞC (cort) (ларек) –
prăvălii mobile ale negustorilor sau ale mic-burghezilor care
practică comerţul, organizate în corturi. Despre modalitatea de amenajare a chioşcurilor
ne mărturiseşte raportul şeful poliţiei din Ismail din 24 aprilie 1835, în
care se menţiona că „…proprietarii de chioşcuri sapă în interiorul lor gropi,
pentru depozitarea produselor, pe care nu le mai astupă când pleacă în altă
parte”.[1]
De multe ori, comercializarea produselor avea loc în apropierea bisericilor,
fapt ce nu era agreat de către autorităţile locale şi reprezentanţii cultului.
Exemplu în acest sens servise pieţele din oraşul Ismail. În acelaşi raport din
24 aprilie 1835 întocmit, la dispoziţia general-locotenentului S.A. Tucikov,
şeful poliţiei orăşeneşti din Ismail scria că „…comerţul cu produse alimentare
care se desfăşoară pe pieţele de lângă Catedrală şi bisericile Sf. Dumitru şi
Sf. Nicolae, locuri unde ar trebui îndeosebi să se păstreze normele
sanitaro-igienice, fac în oraş mare mizerie, atât din cauza concentrării unui
număr mare de persoane şi produse alimentare, cât şi din cauza aerului care
miroase urât, care în timpul verii nu-ţi permite să treci pe aceste străzi”[2].
Şeful poliţiei insista asupra a două lucruri: construirea unei noi pieţe la
marginea oraşului şi anularea în totalitate a chioşcurilor (corturilor), din
cauza cărora prăvăliile şi încăperile comerciale construite lângă noua piaţă, în
care scop s-au folosit capitaluri mari, nu aduc nici un venit, deoarece nu sunt
închiriate de către negustori[3].
Probabil, cererea şefului de poliţie
din oraşul Ismail cu privire la lichidarea chioşcurilor a fost satisfăcută.
Despre aceasta ne dovedeşte dispoziţia guvernatorului general al Novorosiei şi
Basarabiei M.S. Voronţov din 2 august 1835 adresată lui S.A. Tucikov,
în care se menţiona: „Mic-burghezii din oraşul Ismail s-au adresat la mine cu o
petiţie în care cer să le fie oferite locuri convenabile în oraş pentru
construcţia prăvăliilor, iar până la construcţia lor roagă să li se permită să-şi
păstreze chioşcurile”[4]. M.S. Voronţov
cerea să li se ofere târgoveţilor locuri pentru construcţia prăvăliilor, iar în
ce priveşte cea
de-a doua rugăminte a negustorilor, ordona să nu le fie satisfăcută, „…deoarece chioşcurile nu numai că poluează oraşul, dar şi stimulează comercializarea unor mărfuri interzise”[5].
de-a doua rugăminte a negustorilor, ordona să nu le fie satisfăcută, „…deoarece chioşcurile nu numai că poluează oraşul, dar şi stimulează comercializarea unor mărfuri interzise”[5].
