COMISIA ŞTIINŢIFICĂ A ARHIVELOR DIN BASARABIA (Бессарабская Ученая Архивная Комиссия)

COMISIA ŞTIINŢIFICĂ A ARHIVELOR DIN BASARABIA (Бессарабская Ученая Архивная Комиссия) – comisie instituită în scopul valorificării documentelor depozitate în arhivele guberniale şi judeţene, alcătuirii registrelor şi indicilor documentelor şi dosarelor selectate şi perfectării unui registru care ar facilita utilizarea acestor documente în scopuri ştiinţifice şi didactice. Comisia mai avea drept scop depistarea şi descrierea monumentelor de epocă.

Instituirea Comisiei Ştiinţifice a Arhivelor în oraşul Chişinău a fost precedată de corespondenţa guvernatorului Basarabiei cu tutorele Districtului de Învăţământ Odesa H.P. Selski, directorul Institutului de Arheologie din Sankt Petersburg şi ministrul de Interne. Toţi considerau că instituirea Comisiei Ştiinţifice a Arhivelor din Basarabia este necesară şi binevenită[1].

Deschiderea Comisiei Ştiinţifice a Arhivelor în Chişinău a avut loc la 23 august 1898. La orele 14.00, la Şcoala Reală din Chişinău au sosit: Episcopul de Chişinău şi Hotin Iacov, guvernatorul Basarabiei, general-locotenentul A.P. Constantinovici; şeful Administraţiei Financiare a Basarabiei V.I Kovalenko; directorul Liceului II de băieţi Alaev; directorul şcolilor din Basarabia A.L. Krâlov şi multe alte persoane care au manifestat dorinţa de a deveni membri ai acestei Comisii. În cuvântul sau de salut general-locotenentul A.P. Constantinovici sublinia că iniţiativa creării Comisiei Ştiinţifice a Arhivelor din Basarabia i-a aparţinut tutorelui Districtului de Învăţământ Odesa, care încă în noiembrie 1897 a venit cu această iniţiativă[2].

Directorul Şcolii Reale din Chişinău a propus ca încăperile pentru arhivă şi bibliotecă, săli de muzeu şi de şedinţe să fie organizate în incinta şcolii, ceea ce va grăbi şi va uşura instituirea Comisiei Arhivistice. Lista doritorilor de a deveni membri ai Comisiei Ştiinţifice a Arhivelor din Basarabia număra 200 de persoane. Cotizaţiile pentru întreţinerea Comisiei variau de la 50 kopeici până la 25 ruble[3].

Posturile în cadrul Comisiei erau elective. În calitate de preşedinte al Comisiei a fost ales directorul Şcolii Reale N.D. Codrean, adjunct – directorul şcolilor populare din Basarabia A.L. Krâlov (care s-a ocupat intens de cercetări arheologice) şi în calitate de secretar – inspectorul Seminarului teologic I.N. Halippa, care cunoștea bine lucrul arhivistic.

Comisia Ştiinţifică a Arhivelor din Basarabia avea în sarcină: a) cercetarea dosarelor şi documentelor diferitelor instituţii din arhivele guberniale şi judeţene care urmau să fie lichidate şi depistarea acelor care prezintă interes ştiinţific, acestea urmând a fi transmise pentru păstrare ulterioară în arhiva istorică; b) alcătuirea registrelor şi a indicilor documentelor şi dosarelor selectate; c) amplasarea lor într-o aşa ordine, încât acestea să fie accesibile pentru a fi folosite la lecţii. Comisia putea să se ocupe cu depistarea şi descrierea altor monumente de epocă[4].

În plus, activitatea Comisiei consta în verificarea activităţii arhiviştilor şi a comisiilor create special pentru depistarea şi selectarea dosarelor care urmau să fie distruse. În pofida faptului că era destul de dificil a determina care din dosare prezintă interes ştiinţific, Comisia a putut salva de la distrugere un număr impunător de documente. La şedinţele Comisiei erau citite unele documente importante de arhivă, erau prezentate comunicări şi referate pentru membrii Comisiei. Comisia a stabilit legături cu istoricul A.Nakko, care lucra intens la valorificarea materialelor de arhivă, şi a susţinut expediţia Comisiei Societăţii Imperiale Ruse de Geografie pentru a culege balade şi cântece populare vechi – indicând locul unde acestea s-au păstrat şi persoanele care cunosc creaţia populară[5].

În sec. al XIX-lea – începutul sec. al XX-lea în Basarabia activau următoarele arhive: Arhiva Guvernului provincial al Basarabiei, Arhiva Tribunalului de district din Basarabia, Arhiva Administraţiei Financiare a Basarabiei, Arhiva Dumei orăşeneşti din Chişinău, Arhiva Consistoriului duhovnicesc din Chişinău şi Arhiva Consiliului de zemstvă al Basarabiei. Fiecare arhivă avea următoarele unităţi de funcţii: arhivar, care cumula şi funcţia de administrator al arhivei, iar uneori şi cea de conţopist. El avea un salariu anual de la 480 până la 1000 de ruble. Arhiva Guvernului provincial al Basarabiei avea în statele de funcţii şi un ajutor de arhivar, care avea un salariu de 400 ruble. Conţopiştii aveau un salariu de la 100 până la 300 ruble. Paznicul care îndeplinea şi funcţia de poştaş primea un salariu de 180 rub. anual[6].

Însemnătatea activităţii Comisiei în viaţa culturală a Basarabiei rezidă în faptul că ea a putut păstra multe izvoare scrise de o importanţă majoră pentru istoria Basarabiei. Dar, Comisia Ştiinţifică a Arhivelor din Basarabia nu era în stare să se isprăvească cu volumul impunător de lucru în privinţa păstrării şi sistematizării documentelor, îndeplinind şi lucrul etnografic. Ca rezultat, aceasta va fi şi una din cauzele principale ce au determinat fondarea Societăţii Istorico-arheologice Bisericeşti din Basarabia.

---

[1] И.Н. Халиппа. Отчет о деятельности Бессарабской Ученой Архивной Комиссии с 23 августа 1898 года по конец 1899 года. – În: ТБГУАК. – T. I. 
– Кишинев, 1900, с. 23.

[2] Ibidem.

[3] Ibidem, p. 18.

[4] И.Н. Халиппа. Отчет о деятельности Бессарабской Ученой Архивной Комиссии с 23 августа 1898 года по конец 1899 года. – În: ТБГУАК. – T. I.
– Кишинев, 1900, с. 426.

[5] Ibidem, p. 293.

[6] I.N. Halippa. Op. cit., p. 268.