MAGISTRAT (магистрат) – organ electiv din cadrul administraţiei
orăşeneşti, alcătuit din burgomistru şi ratmani; avea în competenţă funcţii
judecătoreşti.
În Basarabia Magistraturile au
fost instituite potrivit Regulamentului privind administrarea Basarabiei din 28 februarie
1828. Ele făceau parte din Administraţia orăşenească. Magistraturile erau
alcătuite din burgomistru şi doi ratmani din partea comunităţilor orăşeneşti.
În cadrul magistratelor activau: Judecătoria
verbală (Словесный суд), alcătuită din starosti şi judecători, aleşi din
partea comunităţilor orăşeneşti şi Judecătoria
de orfani (Сиротский суд), care era administrată de primarul oraşului, fiind
alcătuită din doi membri ai Magistraturii orăşeneşti şi starostele orăşenesc[1].
În 1841, în componenţa Magistraturii
din Chişinău activau: negustorul de ghilda a treia Constantin Marabuti – în
calitate de burgo-mistru, negustorii de ghilda a treia Tudor Rusin şi El
Bruhis, fiul de negustor Constantin Borduje şi locuitorul Leiba Botoşanschi –
în calitate de ratmani, un secretar, 5 funcţionari de cancelarie şi 2 conţopişti[2].
Ulterior, Magistraturile au fost
închise: cea din Bălţi a fost lichidată în anul 1837, iar dosarele transmise
Consiliului municipal Chişinău; cele din Bender şi Chişinău au fost lichidate
prin decretul Senatului Guvernant la 15 aprilie 1866[3], iar
dosarele neîncheiate au fost transmise judecătoriei judeţene Bender şi
judecătoriei districtului Chişinău-Orhei[4].
[4] Îndrumător al Arhivei Naţionale a Republicii Moldova, p. 82.
MAGISTRATUL
PROVIZORIU DIN CHIŞINĂU (Кишиневский временный магистрат) – magistrat instituit în baza deciziei Senatului Guvernant din 7 martie
1832. Instituit temporar, pe o perioadă de 3 ani, în scopul finisării
dosarelor adunate în Magistratul din Chişinău pe parcursul anilor. În componenţa
lui au intrat membrii societăţii orăşeneşti, iar pentru întreţinerea
Cancelariei au fost alocaţi din bugetul orăşenesc anual câte 750 rub.
argint[1].
