LEU (лев) – la început monedă olandeză de
argint, având drept element caracteristic un leu ridicat pe două labe imprimat
pe revers.
Ulterior – unitate metrologică în Ţările Române. Valoarea leului a variat: între 1650-1670 leul valora 180 bani; în 1711 – 140 bani; în 1716– 125 bani; iar în 1843 – 240 bani. Prin legea din 14/26 aprilie 1867 leul de argint devine etalon oficial al sistemului monetar naţional al României[1].
Ulterior – unitate metrologică în Ţările Române. Valoarea leului a variat: între 1650-1670 leul valora 180 bani; în 1711 – 140 bani; în 1716– 125 bani; iar în 1843 – 240 bani. Prin legea din 14/26 aprilie 1867 leul de argint devine etalon oficial al sistemului monetar naţional al României[1].
După anexarea Basarabiei la Imperiul Rus, vechea
unitate monetară de argint turcească a fost păstrată. În 1815, cursul oficial
al leului constituia 60 kop. de aramă. În 1819 Guvernul Regional al Basarabiei
a discutat propunerea rezidentului plenipotenţiar A.N. Bahmetev despre
sistemul monetar existent în Basarabia. S-a constatat că în Basarabia în
circulaţie se află sistemul monetar turcesc, în special moneda de argint
turcească denumită leu şi parale, care nu corespund în preţ cursului actual.
S-a luat decizia „de a interzice pătrunderea acestor bani în regiune de peste
hotare şi de a nu-i primi în contul achitării impozitelor şi altor plăţi”[2].
Ulterior, administraţia regională revine la întrebarea cu privire la circulaţia
banilor turceşti în Basarabia. În timpul discuţiei din 23 mai 1824 în
Consiliul Suprem al Basarabiei a acestei probleme s-a constatat că „nimeni
nu-şi mai aduce aminte de când guvernul turcesc a pus în circulaţie moneda de argint
numită leu, dar toţi cunosc că 40 parale alcătuiau şi alcătuiesc în continuare
un leu, iar trei aspri – o para. Leii turceşti în evoluţia cursului lor au
cunoscut, faţă de moneda rusească, mai multe modificări, dar de cele mai multe
ori leul era echivalat cu 60 kop. de aramă. Cu un asemenea curs a existat şi
atunci când guvernul otoman a introdus noua monedă de argint cu denumirea de beşlic” [3].
În Basarabia, sistemul monetar
turcesc a fost lichidat oficial doar în 1824. Dar şi după aceasta în circuit
mai era întâlnit leul şi alte monede turceşti[4].
