CISLAŞ (числаш) – ţăran birnic, inclus într-o comunitate cu răspundere
colectivă, numită cislă. Termenul cislaş îl
întâlnim într-un raport din 21 iunie 1834 adresat de ispravnicul de Hotin
Zavadovski guvernatorului Basarabiei P.I. Averin cu referire la
tulburările ţăranilor din satul Hlinaia şi din alte sate din ţinutul Hotin[1].
CISLĂ (числэ) – termenul are o semnificaţie multiplă: 1.
impunere colectivă; 2. cotă-parte dintr-un impozit colectiv; 3. repartizarea
impozitului colectiv pe contribuabili; 4. dare pe venitul global[1]. În
Moldova – mai mult cu înţelesul de repartizare a impozitului global impus
unei localităţi pe cote-părţi, în conformitate cu mărimea averii, îndeosebi a animalelor
domestice. Fiecare sat era impus la o dare globală, denumită cislă[2].
Această formă de achitare
colectivă a dărilor a fost păstrată şi după anexarea în 1812 a Basarabiei la
Imperiul Rus. În una din instrucţiuni din 2 martie 1818 adresate
trezorierilor ţinutali cu referire la încasarea dărilor se menţiona că „…vor
face apoi între dânşii (ţăranii din cadrul obştilor săteşti – V.T.) socoteală şi vor găsi, chipurile,
cei cu dreptate îndestulări, precum după particulari cisla lor se va cuveni”[3].
[1] Instituţii feudale din
Ţările Române. Dicţionar,
p. 101.
[2] V.Costăchel, P.Panaitescu,
A.Cazacu. Viaţa feudală în Ţara
Românească şi Moldova (sec. XIV-XVII). – Bucureşti, 1957, p. 98.
[3] Paul Mihail, Zamfira Mihail.
Acte în limba română tipărite în Basarabia.
I. 1812-1830. – Bucureşti, 1993, p. 82.
