PRĂJINĂ FĂLCEASCĂ – unitate şi instrument de măsură
a lungimii şi suprafeţei. În Moldova era egală cu 4 prăjini pătrate[1].
[1] Dicţionar enciclopedic român. –
Bucureşti, 1965, Vol. III, p. 845. Pentru Basarabia a se vedea: Prăjină.
PRĂJINĂ (мерный шест) – unitate şi
instrument de măsură a lungimii şi suprafeţei. Mărimea prăjinii în Moldova,
deşi formal era de 3 stânjeni, a avut o lungime superioară celei muntene, fapt
explicabil prin mărimea diferită a stânjenului (2,23 m)[1]. Alte surse confirmă că prăjina este o
unitate de măsură a lungimii care cuprinde 3 stânjeni, adică 5,899 m în Ţara Românească
şi 6,69 m
în Moldova[2].
În Basarabia prăjină era considerat un băţ de lemn de aproximativ 2,5 m, care servea pentru
măsurarea suprafeţei pământului. După alte surse, prăjina este o unitate de măsură
a lungimii, egală cu 3 stânjeni şi unitate de măsură a suprafeţei egală cu
93,34 stânjeni pătraţi[3].
[1] Instituţii feudale din
Ţările Române. Dicţionar, p.378.
[2] P.P. Panaitescu. Obştea ţărănească în Ţara Românească şi
Moldova. – Bucureşti, 1964, p. 172.
[3] ANRM,
F. 3, inv. 2, d. 237, f. 72-75; d. 397, f. 27-30;
d. 508, f. 24-29; F. 134, inv. 3, d. 71,
f. 29-42; Положение крестьян и крестьянское
движение в Бес-сарабии.
(1812-1861 годы). Сборник документов / Составители И.А. Анцупов, К.П. Крыжановская. Том. III, Часть
I. – Кишинев, 1962, c. 575.
POSESOR (поссесор) – cu termenul respectiv erau cunoscute în Basarabia, în sec. al XIX-lea, potrivit
izvoarelor de arhivă, persoanele care
deţineau în arendă proprietăţi funciare[1].
