RECIPISĂ (квитанция) – certificat acordat de administraţia locală, care
confirma comportamentul corect al soldaţilor ruşi în timpul încartiruirii în
casele ţăranilor şi orăşenilor din Basarabia, în perioada războaielor
ruso-turce sau staţionării armatei ruse în provincie. Recipisa era şi
documentul dat de ofiţerii ruşi populaţiei din Basarabia ce confirma luarea de la
ţărani a carelor şi încasarea produselor alimentare şi a furajului. Spre exemplu, la 26 august 1822 ţăranii din diferite localităţi
ale ţinutului Bender se plâng rezidentului plenipotenţiar al Basarabiei,
generalului I.N. Inzov, împotriva comandanţilor regimentelor Kamceatka,
Ohotsk şi al cazacilor de pe Don, care nu
le-au plătit pentru produsele alimentare furnizate. Rezidentul a dat
dispoziţie ca ţăranilor să li se elibereze recipise pentru produsele livrate[1].
Potrivit raportului autorităţilor locale din 6 februarie
1814, ţăranii din satele Ialoveni, Steţcani, Micleşti,
Başteneni (sat neidentificat – V.T.), Micăuţi, Rădeni, ţinutul Orhei, refuză să dea recipise
prin care urmau să confirme comportarea corectă în relaţiile cu ei a ostaşilor
regimentului 57 de vânători, argumentându-şi astfel refuzul: „...locuitorii
acestor localităţi au prezentat asemenea recipise nu din propria voinţă, ci
fiind obligaţi de militari”[2].
