STĂPÂNIRE (proprietate)
RĂZĂŞEASCĂ – într-un document de epocă, datat
cu 1819, se menţiona că „stăpânire răzeşească este acea unde o bucată de loc,
înconjurată cu hotară, o stăpânesc multe obrazi împreună stăpânitori cu toţii,
însă fără să fie partea nimănui despărţită cu hotară”[1].
[1] Surete şi izvoade. (Documente slavo-române). Publicate de
Gh.Ghibănescu. – Iaşi, 1924, Vol. XI, p. 40.
STÂNJERIT (стынжарит) – taxă bănească încasată, în primii ani după anexarea Basarabiei la Rusia, pentru măsurarea cu stânjenul la construcţia caselor sau prăvăliilor în oraşe şi târguri. De regulă, negustorii plăteau o anumită sumă de bani pentru un stânjen la măsuratul faţadei prăvăliei sau a casei (фасадный сажень)[1]. La 9 iunie 1820, 12 locuitori ai oraşului Chişinău se plângeau senatorilor Hitrov şi Gagarin, veniţi special pentru inspectarea Basarabiei, că taxa pentru măsurarea cu stânjenul la construcţia caselor sau prăvăliilor în oraşe şi târguri constituia 20 parale pentru un stânjen. De la un timp însă, autorităţile locale măsură întreaga suprafaţă în jurul lotului de casă sau în jurul prăvăliei, care ulterior este împărţit în patru părţi; uneori două părţi sunt lăsate, celelalte două părţi fiind impuse la o taxă în valoare de 20 parale pentru fiecare stânjen, iar pentru casele din mahalalele de la marginea oraşului – cate un leu de la fiecare casă[2]. În pofida demersului înaintat, comunitatea orăşenilor din Chişinău s-a obligat să achite aceste sume[3].
[1] ANRM, F. 75,
inv. 1, d. 97, f. 6-6 verso.
[2] Ibidem, f. 3, 4-5, 6-7.
[3] Ibidem,
f. 6 verso.
STEŢII (стеций) – bucăţi de sare extrase în salinele din Moldova. De
regulă, sarea se extrăgea în drobi (1 drob era egal cu 5 puduri), bucăţi şi saletah (bucăţi mai mici)[1].
[1] ANRM, F. 1,
inv. 1, 1808-1810, d. 117, f. 19.
SULGER (sluger) –
dregător în Ţările Române împuternicit cu sarcina de a aproviziona curtea
domnească şi oastea ţării cu carne[1].
[1] Instituţii feudale din
Ţările Române. Dicţionar,
p. 445.
