TRIBUNALUL REGIONAL PENAL DIN BASARABIA (Бессарабский Областной Уголовный Суд) | Muzeul din inima mea |

TRIBUNALUL REGIONAL PENAL DIN BASARABIA (Бессарабский Областной Уголовный Суд)



TRIBUNALUL REGIONAL PENAL DIN BASARABIA (Бессарабский Областной Уголовный Суд) – instituit în baza Regulamentului privind instituirea regiunii Basarabia din 29 aprilie 1818[1].
La baza activităţii Tribunalului Regional Penal din Basarabia a fost pus „Regulamentul privind organizarea guberniilor Imperiului Rus” aprobat de Ecaterina a II-a la 7 noiembrie 1775, în care sunt fixate competenţele acestei instituţii judiciare[2].
În competenţa lui era examinarea dosarelor de urmărire penală, transmise de tribunalele ţinutale. El era alcătuit dintr-un preşedinte, 3 consilieri şi un asesor. Preşedintele era numit în funcţie de către
Coroană şi confirmat de împărat. Un consilier era numit din partea Coroanei, dar confirmat de către guvernatorul general militar din
Podolia, iar ceilalţi consilieri şi asesorul – aleşi din rândurile nobilimii, pe o perioadă de 3 ani, dar confirmaţi de guvernatorul general militar[3].
TRIBUNALUL REGIONAL PENAL AL BASARABIEI (1818-1828)
Preşedinţi:
Kurik      1818-1825
Arsenev  1825-1826
Kurik      1826-1828
Consilieri: Leibin, Străjescu, Şumski, baronul Cristi, Glavce, Stamati, Şardin, Ianov, Vaker, Maksimov, Bazâca, Hoteaev.
Asesori: baronul Criste, Hoteaev, Stamati.
Secretari: Ghetolpanov, Krâmonovski[4].
Tribunalul Regional Penal din Basarabia avea în competenţă dosarele penale, iar procedura de examinare se efectua în baza legislaţiei ruse. Sentinţa adoptată cu majoritatea de voturi era definitivă, dar nu era aplicată până nu era confirmată de guvernatorul civil, care, luând cunoştinţă de dosar, confirma sau anula verdictul. În cazul în care guvernatorul civil nu aproba decizia Tribunalului Penal, dosarul era înaintat spre examinare în Consiliul Regional[5].
Dosarele penale şi de urmărire penală erau examinate în limbile rusă şi moldovenească, inclusiv:
1.  Audierea inculpaţilor moldoveni avea loc în limba lor naţională – moldovenească, iar procesele-verbale erau întocmite în limbile rusă şi moldovenească.
2.   Sentinţa de judecată era anunţată inculpaţilor în limba moldovenească.
3.  Membrii Tribunalului Penal, întâlnind greutăţi în expunerea punctului de vedere în limba rusă, aveau dreptul de a perfecta deciziile în limba moldovenească[6].
Regulamentul privind administrarea Basarabiei din 29 februarie 1828 a modificat parţial componenţa Tribunalului Regional Penal din Basarabia. El era alcătuit din preşedinte, doi consilieri din partea guvernului, doi asesori din partea nobilimii şi doi asesori din partea negustorilor. Preşedintele era confirmat prin decizie imperială, iar cei doi asesori – de Senat, la propunerea guvernatorului general[7].

TRIBUNALUL REGIONAL PENAL AL BASARABIEI (1828-1858)
Preşedinţi:
Kurik, Donici, Simonov 1828 – 1829
Kurik, Simonov              1829 – 1830
Kurdanovski                   1830 – 1834
Reva                               1834 – 1838
Consilieri: Krâjanovski, Vaker, Stamati, Bazâca, Şumski, Hoteev, Beleaev, Artmovski.
Asesori: Fialkovski, Stamati, Bazâca, Şumski, Ianachi, Donici, Russo, Hasanaş, Kriukov, Marabuti, Botezatu, Alexandri, Cervo­no­vodski.
Secretari: Alexandrovski, Bogatno, Pahalovici[8].
Activitatea Tribunalului Regional Penal din Basarabia a fost suspendată în anul 1869, odată cu introducerea noilor statute judiciare din 1864.


[1] Устав образования Бессарабской области 1818 г., с. 8.
[2] ПСЗРИ, Собр. I, т. XX, 1775-1780, №14392. – СПб., 1830, с. 239-240.
[3] Устав образования Бессарабской области 1818 г., с. 8-9.
[4] Valentin Tomuleţ. Cronica protestelor şi revendicărilor populaţiei din Basarabia (1812-1828). Vol. II. – Chişinău, 2007, p. 323.
[5] Ibidem, p. 9.
[6] Ibidem, p. 9-10.
[7] ANRM, F. 2, inv. 1, d. 1197, f. 6.
[8] Valentin Tomuleţ. Cronica protestelor şi revendicărilor populaţiei din Basarabia (1812-1828), Vol. II. – Chişinău, 2007, p. 323.