UNITĂŢI DE MĂSURĂ MOLDOVENEŞTI – totalitatea unităţilor de măsură:
de lungime (liniare) – mila, prăjina domnească, stânjenul
domnesc, cotul, endaze, haverul, palma domnească, parmacul, firta, stânjenul
pătrat, de suprafaţă – falcea, pogonul, firta, prăjina falcească,
stânjenul pătrat, de greutate şi
capacitate – chila, cântarul,
baniţa, dimirlia, oca, litra, drahma şi unităţi de măsură pentru lichide – chila,
merţa, baniţa, dimirlia, vadra, oca, sticla, folosite pe larg în Moldova
medievală şi, o anumită perioadă de timp, în Basarabia, după anexarea ei în
1812 la Imperiul Rus.
O analiză profundă a unităţilor de
măsură moldoveneşti a fost făcută la timpul său de cunoscuţii cercetători din
Republica Moldova Mihail Muntean şi Demir Dragnev[1]. Ei
sunt şi autorii unui Tabel de transferare a unităţilor de măsură moldoveneşti
în sistemul de unităţi de măsură ruseşti şi cel metric, pe care îl reproducem
mai jos.
Tabelul 21
Transferarea unităţilor de măsură
moldoveneşti în sistemul
de unităţi de măsură ruseşti şi cel metric*
de unităţi de măsură ruseşti şi cel metric*
Unităţi de măsură
moldoveneşti
|
Transferarea unităţilor de măsură
moldoveneşti în sistemul de unităţi de măsură ruseşti
|
Transferarea
unităţilor de măsură moldoveneşti în sistemul metric** |
Măsuri de lungime (liniare)
|
||
1
milă
|
1,05
mile ruseşti
|
8,3536 km
|
1
prăjină domnească
|
3,148
stânjeni ruseşti
|
6,699 m
|
1
stânjen domnesc
|
1,047
stânjeni ruseşti
|
2,233 m
|
1 cot
„prost”
|
0,9077
arşini
|
0,637 m
|
1
endaze (cot mare)
|
0,9688
arşini
|
0,708 m
|
1
halep (cot mic)
|
9,9477
arşini
|
0,681m
|
1
palmă domnească
|
0,131 stânjeni; 0,39 arşini; 0,28 verşka
|
0,279 m
|
1
parmac
|
0,785 verşka
|
0,034 m
|
Măsuri de suprafaţă
|
||
1 falce
|
1,31 desetine
|
14,322 mp
|
1 pogon
|
0,65 desetine
|
7,161 mp
|
1 firtă
|
313 stânjeni pătraţi
|
1,790 mp
|
1 prăjină falcească
|
93,34 stânjeni pătraţi
|
175 mp
|
1 stânjen pătrat
|
1,1 stânjeni pătraţi
|
4,95 mp
|
Măsuri de greutate şi
capacitate
|
||
1
chilă
|
2,0725
cetverturi 18 puduri
|
294
kg
|
1
cântar
|
3,42
puduri
|
56 kg
|
1
baniţă
|
1,57
puduri
|
25,82
kg
|
1
dimirlie
|
0,924
puduri; 37,52 funţi
|
14,7
kg
|
1
ocală
|
3,127
funţi
|
1,291
kg
|
1
litru
|
0,781
funţi
|
320
kg
|
1
drahmă
|
0,4
lot, 1,3 zolotnik
|
3,203 g
(3,207 g***) |
Măsuri pentru lichide
|
||
1
chilă
|
1,34
cetverturi, 2,68 ocmini
|
380,952
l
|
1
merţă
|
0,67
cetverturi, 1,34 ocmini
|
197,12/215,04
l
|
1
baniţă
|
21,3
cetverik
|
56,11
l
|
1
dimirlie
|
7,23
cetverik
|
19,0476
l
|
1
vadră
|
0,792
sticle ruseşti
|
15 l
|
1
ocală
|
0,484
garhţ
|
1,5876
l
|
1
sticlă
|
0,792
sticle ruseşti
|
0,16
l
|
* М.П. Мунтян, Д.М. Драгнев. К
вопросу о молдавской системе мер. În: – Ученые записки Кишиневского ун-та, 1958, т. 35, с. 126-127.
** Unele unităţi de măsură moldoveneşti în timpul transferării în sistemul
metric au fost revăzute potrivit Dicţionarului: Instituţii feudale din Ţările
Române. – Bucureşti, 1988.
*** Pentru
monede.
Este cunoscut faptul că Administraţia
imperială rusă a căutat să lichideze particularităţile sistemului de măsură şi
greutate existente în Basarabia după anexarea la Rusia şi să le înlocuiască cu
cele ruseşti. La 24 august 1813 autorităţile locale din Basarabia scriau
guvernatorului militar din Herson Duc de Richielieu că „măsurile de greutate şi
mărime moldoveneşti urmează a fi aduse în strictă concordanţă cu cele care
există în guberniile interne ruse”[2]. Se
insista ca aceste unităţi de măsură şi greutate să fie aplicate „în Chişinău,
Hotin, Bender, Akkerman, Chilia, Ismail sau Tomarova şi în târgurile Otaci şi
Bălţi”[3]. În
august-septembrie 1820 vămile şi posturile vamale Sculeni, Noua Suliţă,
Lipcani, Leova şi Akkerman au fost înzestrate cu sisteme de măsură şi greutate
ruseşti[4].
La 26 iunie 1828 instituţiile
poliţieneşti din Basarabia îi raportau guvernatorului civil că în comerţul
provinciei sunt folosite unităţile de măsură şi greutate vechi turceşti, care
nu pot fi comparate cu cele ruseşti, din considerentul că cântarul este alcătuit din ocale
care constituie mai mult de 3 funţi ruseşti, care se împart în 4 litri, care
alcătuiesc 400 drahme, iar măsura numită chila
include 16 măsuri ruseşti şi, în general, aceste unităţi de măsură se deosebesc
radical una de alta, iar în circulaţie sunt puse tot mai mult unităţile de măsură
ruseşti[5].
[1] М.П. Мунтян,
Д.М. Драгнев. К вопросу о молдавской
системе мер. În: – Ученые записки Кишиневского ун-та, 1958, т. 35, с. 117-128.
[2] ANRM, F. 2,
inv. 1, d. 209, f. 2.
[3] Ibidem, f. 25 verso.
[4] Ibidem,
F. 75, inv. 1, d. 102, f. 1-8.
[5] ANRM,
F. 75, inv. 1, d. 426, f. 43 verso.
UREADNIC (урядник) – în Rusia ţaristă subofiţer de cazaci, funcţionar inferior
în poliţia rurală. Instituit în 1878[1].
În Moldova, în satele aservite,
întâlnim şi al doilea dregător al boierului – ureadnicul. El apare, de regulă,
alături de vătăman[2].
URIC – cu sensul de: 1.
posesie ereditară în Moldova medievală dobândită prin danie domnească sau numai
întărită de Domn, uneori cu anumite scutiri[3]; 2.
document, hrisov.
În Basarabia, după anexarea ei la
Rusia, mai mult cu înţelesul de act de proprietate; hrisov. Spre exemplu, răzeşii din satul Găureni, ţinutul Orhei, în
plângerea din 25 mai 1814 adresată
guvernatorului civil al Basarabiei scriu că „...bătrânul Corniceşti, care provine de la strămoşul nostru Cozma
Razan, a primit uric de la domnul Bogdan[4]
din 8 mai 7003 (1495 – V.T.). Dar, ulterior, un alt bătrân –
Onufrieşti, a pretins la loturile noastre. În urma judecăţii, ambii bătrâni
s-au împăcat şi ţineau în proprietate fiecare partea sa de pământ, având şi documentul
respectiv numit „Carte de judecată”. În anul 1814 neamul Onufrieştilor a hotărât
să-i izgonească de pe moşie pe răzeşii Corniceşti şi pe bătrânii Mironeşti şi
Bogoeni”[5].
URMA RĂUFĂCĂTORULUI – a se vedea: Slidul (Urmă).
[1] Ф.М. Лурье.
Российская история и культура в таблицах. –
СПб., 1998, с. 234.
[2] Documente privind istoria României.
Veacul XVII. A. Moldova, vol. II (1607-1610). – Bucureşti, 1953,
p. 156.
[3] Instituţii
feudale din Ţările Române.
Dicţionar, p. 486.
[4] Este vorba
despre Domnul Ţarii Moldovei Bogdan al III-lea (cel Orb) – (iulie
1504 – aprilie 1517). Data emiterii uricului, 8 mai 1495, nu
corespunde cu anii de domnie a lui Bogdan al III-lea. Neconcordanţa poate fi
lămurită prin confundarea de către ţărani a anului sau prin falsitatea actului.
[5] ANRM,
F. 2, inv. 1, d. 260, „Cerere” din 25 mai 1814, f. 3-4;
„Raport” din 12 februarie 1818, f. 30-30 verso, 32-32 verso.
VADRĂ (ведро) – unitate de măsură
moldovenească, egală cu 8 ocale[1].
Potrivit altor surse, o vadră moldovenească era egală cu 1,2 vedre
ruseşti, sau cu 15 litri[2].
[1] ANRM, F. 3, inv. 1, 1825, d. 441, f. 223.
[2] Положение крестьян и крестьянское движение в Бессарабии (1812-1861
годы). Сборник документов / Составители И.А. Анцупов,
К.П. Крыжановская. Том. III, Часть I. – Кишинев, 1962, c. 572.
VERSTĂ (верста) –
unitate de măsură rusească pentru distanţe
folosită în trecut în Rusia, egală cu 1,067 km.[1]
VERŞOK (вершок) –
unitate de măsură egală cu 44,45 mm (1/16 dintr-un arşin, 1 3/1 dintr-un duium)[2].
[1] Vasile Breban. Dicţionar general al limbii române. Vol.
II. – Bucureşti, 1992, p. 1114.
[2] Энциклопедический словарь / Издатели Ф.А. Брокгауз, И.А. Ефрон. – СПб., 1892, Т. XVI, с.
94; Большая советская энциклопедия. –
М., 1971, т. 4, с. 568.
VOLUNTAR (волонтер) – în Basarabia, Administraţia regională
îi considera voluntari pe oamenii proveniţi din diferite categorii sociale, de origine
etnică diferită, cum ar fi: albanezi, sârbi, bulgari, moldoveni etc., precum şi
o parte din cazacii de la Dunăre, din Bugeac şi din Secea Zaporojană, care au
participat la război împotriva Imperiului Otoman de partea Rusiei[1]. Spre
deosebire de arnăuţi, voluntarii nu primeau soldă bănească, dar erau eliberaţi de
dări şi de prestaţii locale.
[1] Ibidem, F. 560,
inv. 6, d. 575, f. 4.
