ŞCOALA REALĂ DIN CHIŞINĂU (Кишиневское Реальное Училище)

ŞCOALĂ REALĂ (gimnaziu real) (реальнoе училищe) – instituţie de învăţământ mediu, în care, alături de gimnaziile clasice, se obţineau „studii generale şi pregătire pentru admiterea în instituţiile de învăţământ superior speciale”. În Rusia primele scoli reale apar în anii ’20 ai sec. al XIX-lea şi până în 1871 se numeau gimnazii reale. În corespundere cu statutul şcolar din 1872, şcolile reale urmau să acorde „studii generale, acomodate la necesităţile practice şi cunoştinţe practice”. În şcolile reale îşi puteau face studiile copiii din toate stările sociale şi confesiunile religioase. În primele patru clase se studiau materii de învăţământ general, clasele superioare (a V-a şi a VI-a) erau alcătuite din două secţii – de bază şi comercială sau din una din ele. Regulamentul admitea deschiderea unei clase suplimentare alcătuite din trei clase: generală – pregătirea pentru instituţiile de învăţământ superior speciale, mecanico-tehnică şi chimico-tehnică – pentru obţinerea studiilor medii tehnice[1].

---

[1] Ф.М. Лурье. Российская история и культура в таблицах. – СПб., 1998, c. 221.

ŞCOALA REALĂ DIN COMRAT (Комратское Реальное Училище) – instituită în baza deciziei imperiale din 11 aprilie 1888, la prezentarea Departamentului Economic al Consiliului de Stat. Şcoala urma să fie deschisă la 1 iulie 1888, în baza Regulamentului cu privire la şcolile reale din 15 mai 1872. În primul an de activitate au fost deschise două clase inferioare, după care în fiecare an – câte o clasă următoare. Cheltuielile pentru întreţinerea şcolii în a doua jumătate a anului 1888 şi pentru anul 1889 erau asigurate de coloniştii bulgari şi de capitalul acordat în acest scop, iar începând cu 1890 – din sumele alocate de Ministerului Învăţământului Public[1].

Ulterior, potrivit deciziei din 17 aprilie 1895, în cadrul Şcolii
Reale din Comrat, la 6 iulie 1895 a fost deschisă o clasă suplimentară – a VII-a. În 1896 pentru întreţinerea acestei clase au fost acordate 1015 rub., iar începând cu 1897 – câte 2030 rub. anual.[2]

---

[1] ПСЗРИ. Собр. III, т. VIII, 1888, №5137. – СПб., 1890, c. 166.

[2] ПСЗРИ. Собр. III, т. XVII, 1895, №13792,. – СПб., 1900, c. 86.

 

ŞCOALA REALĂ DIN CHIŞINĂU (Кишиневское Реальное Училище)[1] – deschisă la 6 decembrie 1873. La momentul deschiderii, această instituţie de învăţământ avea trei clase – a III-a, a IV-a şi a V-a. Pe parcursul următorilor doi ani de studii au fost deschise încă două clase superioare. În postul de director a fost numit N.D. Cod­reanu, care era şi învăţător de fizică[2]. Corpul didactic al acestei instituţii de învăţământ era completat şi cu învăţători din alte instituţii, ca, de exemplu: preotul Nicolai Romanski – profesor de religie, în acelaşi timp profesa şi la Seminarul teologic din Chişinău; profesorul de limbă greacă O.L. Şperlit, care ducea şi orele de limbă greacă în liceele de băieţi şi de fete din Chişinău; profesorul de matematică, desen liniar şi geografie A.C. Costinski, care în acelaşi timp era şi diriginte în liceul de fete Dadiani, la fel ca şi profesorul de matematică L.I. Zu­balov, care în paralel era diriginte şi profesor în aceeaşi instituţie de învăţământ Dadiani[3].

Ulterior, în baza deciziei Consiliului de Stat din 19 noiembrie 1884, începând cu 1 iulie 1886, au fost deschise şi cele două clase inferioare – clasele I şi a II-a, cu alocarea pentru acest an de studii a 1205 rub. din contul şcolii, iar începând cu 1 ianuarie 1887 – a 4320 rub. anual, din contul Ministerului Învăţământului Public. Zemstva locală urma să transfere în contul ministerului suma de 1910 ruble[4].

În anul 1888 a fost deschisă clasa a VII-a, cu profil mecanico-tehnic. Pe lângă această clasă, şcoală reală avea şi cabinete de fizică, chimie, meteorologie, ştiinţe ale naturii, istorie, geografie etc.[5]

În anul deschiderii, această instituţie de învăţământ avea un contingent de 101 elevi. La început, contingentul de elevi s-a completat, în fond, cu elevii transferaţi din diferite licee din Basarabia (Tabelul 14).

Tabelul 14

Numărul elevilor transferaţi în Şcoala Reală din Chişinău din diferite

instituţii clasice de învăţământ din Basarabia, în anul 1873*

Categoriile sociale	Numărul total	În %	Inclusiv
			Cu reuşită la limbile clasice	În %, faţă de numărul total	Cu nereuşită la o limbă clasică	În %, faţă de numărul total	Cu nereuşită la două limbi clasice	În %, faţă de numărul total
Nobili	59	68,6	19	32,2	15	25,4	25	43,2
Preoţi, orăşeni şi ţărani	26	30,2	4	15,4	11	42,3	11	42,3
Străini	1	1,2	-	-	-	-	1	100
În total	86	100,0	23	26,8	26	30,2	37	43,0

*ANRM, F. 1862, inv. 22, d. 16, f. 12 verso.

Datele Tabelului 14 demonstrează că numărul elevilor transferaţi din alte licee era destul de mare. Din numărul total de 101 elevi, care îşi făceau studiile în această instituţie de învăţământ în anul de studii 1873/1874, 86 elevi (85,2 %) au fost transferaţi din alte instituţii de învăţământ din cauza nereuşitei la una sau chiar la ambele limbi clasice. Datele tabelului denotă destul de elocvent ca din punctul de vedere al componenţei sociale prevalează nobilimea – 59 elevi (68,6%), după care urmează copiii de clerici şi cei din mediul rural şi urban – 26 (30,2%). De regulă, manifestau dorinţa să-şi trimită copiii la studii în această instituţie de învăţământ doar acele stări sociale, care aveau bani şi cei care pe parcurs s-au orientat spre valori moderne, înţelegând schimbările care au loc în societatea rusă legate de modernizarea şi reformarea ţării, ceea ce va necesita cunoştinţe, în special în domeniul ştiinţelor tehnice, chimice şi mecanice.

Prezintă interes componenţa confesională a contingentului de elevi transferaţi în Şcoala Reală din Chişinău în anul 1873, sistematizate în Tabelul 15.

Tabelul 15

Numărul elevilor transferaţi în Şcoala Reală din Chişinău

din instituţiile clasice de învăţământ în anul 1873,

potrivit apartenenţei religioase*

Apartenenţa religioasă	Numărul  total	În %	Inclusiv
			Cu reuşită la limbile clasice	În %, faţă de numărul total	Cu nereuşită la o limbă clasică	În %, faţă de numărul total	Cu nereuşită la două limbi clasice	În %, faţă de numărul total
Ortodocşi	68	79,1	20	29,4	17	25,0	31	45,6
Evrei	7	8,1	1	14,3	3	42,9	3	42,9
Protestanţi	7	8,1	1	14,3	5	71,4	1	14,3
Alte confesiuni	4	4,7	1	25,0	1	25,0	2	50,0
În total	86	100,0	23	26,7	26	30,2	37	43,0

*ANRM, F. 1862, inv. 22, d. 16, f. 12 verso.

Datele Tabelului 15 demonstrează că din numărul total de elevi, transferaţi de la alte instituţii de învăţământ, 68 (79,1%) reveneau ortodocşilor, 7 (8,1%) – evreilor, 7 (8,1%) – protestanţilor şi 4 (4,7%) altor confesiuni religioase. Este semnificativ faptul că reuşita la limbile clasice a elevilor tuturor confesiunilor religioase era destul de mică şi constituia, pentru ortodocşi – 20 elevi (29,4%), pentru evrei şi protestanţi – câte un elev (câte 14,3%) şi pentru celelalte confesiuni religioase – câte un elev (25%). Nereuşita elevilor la una sau la ambele limbi clasice constituia: pentru ortodocşi, din numărul total de 68 de elevi – 48 de persoane (70,6%), din numărul total de 7 elevi evrei – 6 persoane (85,8%), din numărul total de 7 elevi protestanţi – 6 persoane (85,7%) şi din numărul total de patru elevi din celelalte confesiuni religioase – 3 persoane (75%).

Problema privind organizarea procesului de studii cu un randament mai mare erau cauzată de condiţiile proaste în care acest proces derula. Ca bloc de studii a fost arendată casa doamnei Foory, dar aceasta nu permitea organizarea celor două clase inferioare. De aceea, era necesară construirea unei clădiri speciale care ar permite înmatricularea copiilor şi în primele clase[6]. 

Şcoala Reală din Chişinău (Carte poştală. MNAIM)

Pentru construcţia sediului şcolii reale Consiliul Zemstvei Judeţene din Chişinău a oferit un lot de pământ, aflat la colţul străzilor Gubernială şi Reni (astăzi M. Kogălniceanu şi A.S. Puşkin). În 1880, Secţia de Construcţii a Administraţiei guberniale a confirmat proiectul noii clădiri pentru Şcoala Reală pregătit de arhitectul V.N. Ţâganko. Supravegherea tehnică a fost efectuată de arhitectul Semko-Sa­voi­sky[7]. Construcţia clădirii a început în 1883 şi s-a finisat în anul 1886[8]. Întreţinerea acestei instituţii de învăţământ se făcea din banii bugetului de stat, ai zemstvei basarabene, dumei orăşeneşti şi din taxa pentru studii acumulată de la părinţi (50 de rub. anual)[9].

Schimbările care intervin în dinamica contingentului de elevi, pe parcursul anilor ’70-’80 ai sec. al XIX-lea, sunt elucidate prin datele Tabelului 16.

Tabelul 16

Dinamica contingentului de elevi în Şcoala Reală din Chişinău,

în anii ’70-’80 ai sec. al XIX-lea*

Anii	Clasele															În total
	I		II			III		IV		V		VI		VII
	Total	În%	Total	În%		Total	În%	Total	În%	Total	În%	Total	În%	Total	În%
1874	-	-	-		-	40	39,6	30	29,7	31	30,7	-	-	-	-	101
1875	-	-	-		-	47	30,1	58	37,1	36	23,0	15	9,6	-	-	156
1876	-	-	-		-	37	22,0	60	35,7	39	23,2	23	13,7	9	5,3	168
1877	-	-	-		-	38	21,8	55	31,6	40	23,0	32	18,4	9	5,2	174
1878	-	-	-		-	39	25,3	45	29,2	39	25,3	19	12,3	12	7,8	154
1879	-	-	-		-	34	22,0	47	30,5	36	23,3	26	16,8	11	7,1	154
1880	-	-	-		-	40	26,5	39	25,8	34	22,5	24	15,9	14	9,3	151
1881	-	-	-		-	42	27,0	43	27,7	26	16,8	32	20,6	12	7,8	155
1882	-	-	-		-	43	25,9	44	26,5	38	22,9	24	14,4	17	10,2	166
1883	-	-	-		-	32	20,0	47	29,3	34	21,2	38	23,7	9	5,6	160
1884	-	-	-		-	33	24,2	32	23,5	30	22,0	30	22,0	11	8,0	136
1885	-	-	-		-	29	27,6	24	22,9	22	20,9	18	17,1	12	11,4	105
1886	26	15,6	28		16,8	32	19,2	34	20,3	20	11,9	19	11,3	8	4,8	167
1887	43	22,4	43		22,4	32	16,7	35	18,2	16	8,3	16	8,3	7	3,6	193
1888	37	19,8	43		23,0	38	20,3	32	17,1	19	10,2	10	5,3	8	4,3	187

* ANRM, F. 1862, inv. 22, d. 16, f. 14; d. 23, f. 19; d. 103, f. 12, 12 verso; d. 114, f. 36; d. 120, f. 20, 20 verso; d. 126, f. 20; d. 134, f. 5; d. 141, f. 9, 10, 10 verso; d. 156, f. 22 verso, 23, 35 verso; d. 162, f. 17, 18 verso; d. 169, f. 6, 6 verso.

Datele Tabelului 16 ne permit să urmărim dinamica numerică a elevilor care îşi făceau studiile în Şcoala Reală din Chişinău de la anul deschiderii 1874 (spunem anul 1874, anul deschiderii, deoarece toate rapoartele depistate din fondurile Arhivei Naţionale a Republicii Moldova sunt efectuate la data de 1 ianuarie) până în anul 1888. Putem astfel constata că în anii ’70-80 ai sec. al XIX-lea numărul mediu de elevi din Şcoala Reală din Chişinău a constituit 155 copii. Media pe clase pentru anii de studii 1874-1888 era: pentru clasa a III-a – 37 elevi, clasa a IV-a – 42 elevi, clasa a V-a – 31 elevi, clasa a VI-a – 23 elevi şi pentru clasa a VII-a – 11 elevi. Prin urmare, analiza acestor date ne permite să concluzionăm că în dinamica contingentului de elevi se poate observa o tendinţă de creştere de la clasa a III-a la clasa a IV-a, după care urmează o evidentă descreştere, ce se lămureşte, parţial, prin nereuşita elevilor şi prin posibilitatea de a abandona studiile după clasa a şasea. Analizând datele acestui tabel, observăm că în anul de studii 1885 numărul total de elevi era de 105, iar în anul următor 1886 – 167 elevi, adică o creştere cu 62 elevi. Aceasta se explică prin faptul că în acest an a fost deschisă şi clasa întâi. Ca rezultat, şcoala avea toate cele şapte clase şi putea să efectueze un proces de instruire complet[10]. Analizând numărul total de elevi care şi-au făcut studiile în Şcoala Reală din Chişinău în anii ’70-80 ai sec. al XIX-lea, putem observa o creştere a contingentului de elevi de le 101 în anul 1874 la 187 în anul 1888.

Prezintă interes apartenenţa socială a elevilor care şi-au făcut studiile în Şcoala Reală din Chişinău în anii 1874-1897 (Tabelul 17).

Datele Tabelului 17 demonstrează că în perioada anilor 1874-1897 în această instituţie de învăţământ îşi făceau studiile copiii nobililor şi ai funcţionarilor (fapt ce atestă o prevalare a acestora), ai mic-burghezilor (orăşenilor) şi copii care veneau din mediul rural, de regulă, ai ţăranilor. Deşi tendinţa de creştere a numărului de elevi din rândurile nobilimii şi funcţionarilor este una evidentă: 64 elevi în 1874 şi 143 în 1897, totuşi, analizând raportul în procente vizând fiecare stare socială în parte, constatăm că numărul acestora – de peste 60% în primii ani de activitate a şcolii, se va reduce uşor, constituind în 1887 doar 43,7%, cu o uşoară creştere în anii următori. Constant, dar infim, rămâne numărul elevilor din rândul clerului, care a variat de la 1 la 3 şi 4 persoane. Evidentă este, însă, tendinţa de creştere a numărului de elevi din rândurile elementului burghez – orăşenilor (meşteşugarilor, burgheziei comerciale, intelectualităţii etc.) şi ale cetăţenilor de onoare. Dacă în primii doi ani de activitate a şcolii aceştia au constituit doar 18,6% şi 23,7% din numărul total de elevi, în anii următori, cu unele mici excepţii (1884), numărul lor creşte, atingând în unii ani (1887) mai mult de 40%. O anumită creştere poate fi observată şi în dinamica elevilor din rândurile ţăranilor, dar această tendinţă nu este una constantă, ci mai mult sporadică şi în raport cu celelalte stări sociale nu a depăşit 10%, excepţie făcând doar anii 1874 (10,8%) şi 1884 (27,2%).

Tabelul 17

Apartenenţa socială a elevilor din Şcoala Reală din Chişinău,

în anii 1874-1897*

Anii	Numărul total de elevi	Apartenenţă socială
		Nobili  şi funcţionari	În %	Preoţi	În %	Orăşeni	În %	Meşteşugari	În %	Ţărani	În %	Alte categorii  sociale	În %
1874	101	64	63,3	-	-	24	23,7	-	-	11	10,8	2	1,9
1875	156	95	60,8	1	0,6	29	18,6	-	-	13	8,3	8	5,1
1876	168	101	60,1	1	0,6	56	33,3	-	-	6	3,5	4	2,4
1877	174	98	56,3	2	1,1	59	33,9	-	-	12	6,9	3	1,7
1878	154	84	54,5	2	1,2	59	38,1	-	-	6	3,9	3	2,0
1879	154	87	56,1	3	2,0	56	36,3	-	-	3	2,0	5	3,2
1880	151	88	58,2	1	0,6	43	28,4	-	-	14	9,2	5	3,3
1881	155	90	58,0	1	0,6	49	31,6	-	-	8	5,1	7	4,5
1882	166	98	59,0	1	0,6	50	30,1	-	-	6	3,6	11	6,6
1883	160	94	58,8	1	0,6	54	33,7	-	-	5	3,1	6	3,7
1884	136	75	55,1	3	2,2	16	11,8	-	-	37	27,2	5	3,7
1885	105	59	56,2	2	1,9	31	29,5	-	-	9	8,6	4	3,8
1886	167	89	53,3	3	1,8	60	35,9	-	-	7	4,2	8	4,8
1887	192	84	43,7	4	2,1	83	43,2	-	-	11	5,7	10	5,2
1888	187	96	51,3	2	1,0	73	39,0	-	-	10	5,3	6	3,2
1890	208	105	50,5	1	0,5	83	40,0	-	-	11	5,3	8	3,8
1891	217	116	53,5	1	0,5	50	23,0	-	-	12	5,5	8	3,7
1893	229	119	52,0	-	-	-	-	86	37,5	15	6,6	9	3,9
1895	232	110	47,4	1	0,4	90	38,8	-	-	17	7,3	14	6,0
1897	290	143	49,3	1	0,3	111	38,3	-	-	24	8,3	11	3,8

* ANRM, F. 1862, inv. 22, d. 16, f. 14; d. 23, f. 19; d. 103, f. 12, 12 verso; d. 114, f. 36; d. 120, f. 20, 20 verso; d. 126, f.20; d. 134, f. 5; d. 141, f. 9, 10, 10 verso; d. 156, f. 22 verso, 23, 35 verso; d.162, f. 17, 18 verso; d. 169, f. 6, 6 verso; d. 181, f. 11 verso, 12; d. 182, f. 8, d. 280, f. 10; d. 292, f. 8.

Studiile în Şcoala Reală din Chişinău erau contra plată, motiv din care nu toţi doritorii îşi puteau trimite copiii să-şi facă studiile în această instituţie de învăţământ, ea fiind frecventată, de regulă, de copiii stărilor înstărite ale populaţiei. Taxa anuală pentru studii constituia 50 de ruble şi nu era accesibilă pentru categoriile vulnerabile ale societăţii. Din mediul rural îşi puteau face studiile doar copiii ţăranilor înstăriţi.

 

Şcoala Reală din Chişinău (Fotografie de P.M. Kondraţki, MNAIM)

Documentele de arhivă demonstrează că profesorii atenţionau instituţiile de resort asupra pregătirii insuficiente a copiilor din stările neprivilegiate din Basarabia, care condiţiona direct reuşita slabă a acestora[11].

Deşi rapoartele care sunt depozitate în fondurile Arhivei Naţionale a Republicii Moldova nu ne permit să depistăm componenţa etnică a elevilor, totuşi, analizând apartenenţa religioasă a acestora, putem face unele concluzii cu referire la acest subiect. Clasificarea elevilor care îşi făceau studiile la Şcoala Reală din Chişinău potrivit apartenenţei religioase este redată în Tabelul 18.

Tabelul 18

Numărul elevilor care îşi făceau studiile la Şcoala Reală din Chişinău, potrivit confesiunilor religioase, în anii ’70-80 ai sec. al XIX-lea*

Anii	Apartenenţa religioasă
	Numărul total de elevi	Inclusiv
		Ortodocşi	În %	Catolici	În %	Luterani	În %	Protestanţi	În %	Evrei	În %	Alte confesiuni religioase	În %
1874	101	78	77,2	10	9,9	1	0,9	-	-	11	10,9	1	0,9
1875	156	99	63,3	12	7,7	4	2,6	-	-	28	17,9	13	8,3
1876	168	114	67,9	17	10,1	3	1,8	-	-	28	16,6	6	3,6
1877	174	107	61,5	20	11,5	4	2,3	-	-	36	20,7	7	4,0
1878	154	91	59,0	16	10,4	3	1,9	-	-	35	22,7	9	5,8
1879	154	92	59,7	16	10,4	4	2,6	-	-	32	20,7	10	6,5
1880	151	101	66,9	15	9,9	4	2,6	-	-	25	16,6	6	3,9
1881	155	103	66,5	14	9,0	8	5,2	-	-	21	13,5	9	5,8
1882	166	114	68,7	16	9,9	5	3,0	-	-	25	15,0	6	3,6
1883	160	114	71,2	17	10,6	3	1,9	-	-	26	16,2	-	-
1884	136	95	69,9	15	11,0	2	1,5	-	-	22	16,2	2	1,5
1885	105	79	75,2	8	7,6	-	-	-	-	17	16,2	1	0,9
1886	167	113	67,7	13	7,8	3	1,8	-	-	38	22,7	-	-
1887	192	121	63,0	10	5,2	5	2,6	-	-	52	27,0	4	2,0
1888	187	126	67,4	13	6,9	5	2,7	-	-	40	21,4	3	1,6
1890	208	141	67,8	15	7,2	-	-	5	2,4	43	20,7	4	1,9
1891	217	151	69,6	20	9,2	-	-	5	2,3	40	18,4	1	0,5
1893	229	171	74,8	13	5,7	-	-	8	3,5	34	14,8	3	1,3
1895	232	168	72,4	11	4,8	-	-	12	5,2	35	15,1	6	2,6
1897	290	208	71,7	22	7,6	-	-	14	4,8	41	14,1	5	1,7
1898	295	205	69,5	23	7,8	-	-	19	6,4	42	14,2	6	2,0
1899	312	224	71,8	23	7,4	17	5,4	-	-	44	14,1	4	1,3
1908	293	232	79,2	17	5,8	9	3,1	-	-	32	19,9	3	1,0
1909	296	232	78,4	18	6,1	10	3,4	-	-	32	10,8	4	1,4

* ANRM, F. 1862, inv. 22, d. 16, f. 14; d. 23, f. 19; d. 103, f. 12, 12 verso; d. 114, f. 36; d. 120, f. 20, 20 verso; d. 126, f. 20; d. 134, f. 5; d. 141, f. 9,10,10 verso; d. 156, f. 22 verso, 23, 35 verso; d. 162, f. 17,18 verso; d. 169, f. 6, 6 verso; d. 181, f. 11 verso, 12; d. 182, f. 8, d. 280, f. 10; d. 292, f. 8.

Datele Tabelului 18 denotă destul de elocvent o tendinţă de creştere, deşi nu atât de mare, a numărului de elevi. Dacă la data deschiderii şcolii în această instituţie de învăţământ îşi făceau studiile 101 elevi, apoi în 1909 – 296 elevi, ceea ce constituie o creştere de 2,9 ori. Mai mult de jumătate din numărul total de elevi erau creştini ortodocşi. Din numărul mediu de 196 elevi din aceşti ani – 137 (69,9%) elevi erau ortodocşi, 32 (16,3%) – evrei, 16 (8,2%) – catolici, 6 (3,1) – protestanţi şi luterani şi celorlalte confesiuni le revenea în medie anual câte 5 (2,5%) elevi. Pe parcursul acestor 24 de ani pe care i-am analizat se observă o prevalare a ortodocşilor, care este urmată de evrei, cu 16,3%. Un număr comparativ mare al elevilor evrei se poate explica prin faptul că aceştia în prima jumătate a sec. al XIX-lea erau izgoniţi din guberniile centrale ruse şi din oraşele-porturi şi îşi găseau refugiu la periferiile Imperiului, inclusiv în Basarabia.

Rapoartele depistate în fondurile Arhivei Naţionale a Republicii Moldova constituie izvoare importante în studierea istoriei acestei şcoli. Ele ne permit nu doar să stabilim dinamica contingentului de elevi care şi-au făcut studiile în această instituţie de învăţământ, dar conţin şi informaţii preţioase despre componenţa socială şi apartenenţa lor religioasă, precum şi despre necesităţile şi problemele cu care s-a confruntat această şcoală etc. Şcoala Reală din Chişinău pe parcursul activităţii sale a reuşit să instruiască pentru dezvoltarea societăţii basarabene specialişti în domeniile mecanicii, chimiei şi tehnicii. Mulţi absolvenţi ai acestei instituţii de învăţământ au devenit personalităţi notorii, printre care: arhitectul A.V. Şciusev, savantul agrolog N.A. Dimo ş .a.

---

[1] Text prezentat de cercetătoarea Tatiana Bârlădeanu.

[2] Памятная книга по Одесскому учебному округу за 1881 год. – Одесса, 1881, c. 132.

[3] ASRO, F. 42, inv. 95, d. 1768, f. 17 verso-21.

[4] ПСЗРИ. Собр. III , т. V, 1885, №3299. – СПб., 1887, с. 466-167.

[5] ANRM, F. 1862, inv. 22, d. 103, f. 12; d. 141, f. 201.

[6] ANRM, F. 1862, inv. 22, d. 16, f. 13.

[7] ANRM, F. 1862, inv. 22, d. 181, f. 10-10 verso.

[8] Această clădire s-a păstrat până în prezent şi serveşte ca bloc de studii pentru Facultatea de Litere a Universităţii de Stat din Moldova.

[9] ANRM, F 1862, inv.22, d.181, f. 18.

[10] ANRM, F.1862, inv. 22, d. 181, f. 21 verso.

[11] ANRM, F. 1862, inv.22, d. 16, f. 12 verso.