MAREŞALUL NOBILIMII DIN DISTRICTUL CHIŞINĂU-ORHEI (Кишиневско-Оргеевский окружной предводитель
дво-рянства) – post instituit concomitent cu instituirea în 1834 a districtului
Chişinău-Orhei. Avea aceleaşi competenţe ca şi mareşalul judeţean al nobilimii.
Odată cu suspendarea în 1892 a districtului a fost lichidată şi funcţia de mareşal
al nobilimii de district[1].
MAREŞALUL
REGIONAL AL NOBILIMII DIN BASARABIA (gubernial,
din 1873) – (Бессарабский областной предводитель дворянства) –
persoană aleasă în funcţie de Adunarea nobilimii din Basarabia, în conformitate
cu Regulamentul organizării administrative a Basarabiei din 29 aprilie
1818[1],
confirmată de rezidentul plenipotenţiar al Basarabiei, ulterior de guvernatorul
general al Novorosiei şi Basarabiei. Deţinea funcţia de clasa a V-a şi se
intitula „Înălţimea voastră” (Ваше Высокородие),
iar din 1836 – la dispoziţia împăratului, deţinea funcţia de clasa a IV-a
şi se intitula „Excelenţa voastră” (Ваше Превосходительство). Era abilitat să convoace şi să prezideze
Adunarea nobilimii basarabene[2].
Poziţia
mareşalului nobilimii era specifică în sistemul administrativ al Basarabiei şi
mau târziu. Regulamentul privind administrarea Basarabiei din 29 februarie
1828 îl clasifică în componenţa Administraţiei Regionale, făcând parte din
Consiliul Regional şi din Cârmuirea Regională, în care intra şi Adunarea
deputaţilor nobili (el activând în calitate de preşedinte)[3]. Pe de
o parte, fiind ales de nobilimea locală, el era exponentul intereselor acestei
stări sociale, iar, pe de altă parte, lui i se atribuia calitatea de funcţionar
al statului şi era obligat să depună jurământ de credinţă faţă de statul rus,
procedură, de altfel, obligatorie pentru orice funcţionar angajat în serviciul de
stat.
Prima
adunare a nobilimii din Basarabia şi-a început lucrările la 25 iunie 1818.
La ea au participat 73 de persoane. Mareşal regional al nobilimii basarabene a fost
ales Dumitru Râşcanu, cinci deputaţi în Consiliul Suprem, un consilier şi un
asesor în Departamentul executiv şi un deputat în Consiliul economic al Guvernului
Regional, doi consilieri şi un asesor în judecătoria penală, trei consilieri în
judecătoria civilă, preşedintele şi patru membri ai Oficiului cadastral
regional, trei vistieri ţinutali, câte un ispravnic şi patru asesori în fiecare
ţinut. La 28 iulie 1818 toţi cei aleşi au fost confirmaţi în funcţii de rezidentul
plenipotenţiar al Basarabiei A.N. Bahmetev[4].
Mareşalul
regional al nobilimii basarabene era membru al Adunării deputaţilor nobili şi
membru al Consiliului Regional, participa la rezolvarea celor mai importante
probleme ale nobilimii.
Spre
exemplu, mareşalul regional al nobilimii Dimitriu a înaintat în Consiliul
Regional în 1836 lista celor 57 de şleahtici polonezi, cu cererea de a le
recunoaşte titlul de dvorean şi de a fi excluşi din lista contribuabililor. Ca
rezultat, au fost recunoscute titlurile nobiliare la următoarele persoane:
Urbanovici, Delimorkov, Oseţki, Gurski, Lazo, Nedzelski, Kolski, Pragniţki
ş.a. Pentru ceilalţi (Tolmaciov, Ilniţki, Bacinski, Cerneavski, Popovski,
Leviţki, Busuioc, Berezovski, Cerpaliev, Şostakovski, Zinkevici, Terzimaiov,
Petraşevski, Berkov, Radulov, Medzvedcki, Iasinski, Juravski, Baranovski) a
fost păstrat dreptul la privilegii, în baza documentelor de care se foloseau în
guberniile interne ruse, pentru ce au primit şi anumite certificate. Ca membru
al Consiliului Regional, mareşalul regional al nobilimii din 1837 confirma devizul prestaţiilor
pentru perioada de 3 ani (1838-1841)[5].
Lista mareşalilor regionali ai
nobilimii din Basarabia, în anii 1818-1914, este sistematizată în Tabelul 14.
Tabelul 14
Mareşali ai nobilimii din Basarabia*
1.
|
D.Râşcanu
|
1818-1822
|
10.
|
N.Krupenski
|
1866-1869
|
2.
|
I.Sturdza
|
1822-1824
|
11.
|
M.Cantacuzino
|
1869-1872
|
3.
|
I.Başotă
|
1824-1828
|
12.
|
E.Râşcanu**
|
1872-1875
|
4.
|
A.Leonard
|
1828-1831
|
13.
|
P.Leonard
|
1875-1881
|
5.
|
I.Dimitriu
|
1831-1841
|
14.
|
I.Catargi
|
1881-1897
|
6.
|
Cheşcu
|
1841
|
15.
|
M.Krupenski
|
1879-1905
|
7.
|
I.Sturdza
|
1841-1850
|
16.
|
M.Feodosiu
|
1905-1908
|
8.
|
I.Balş
|
1850-1857
|
17.
|
A.Krupenski
|
1908-1912
|
9.
|
M.Cantacuzino
|
1857-1866
|
18.
|
A.Lomerd***
|
1912-1914
|
* Valentin Tomuleţ. Cronica protestelor şi revendicărilor populaţiei din Basarabia (1812-1828). – Chişinău, 2007, Vol. II, p. 318; А.Н. Крупенский. Краткий очерк о Бессарабском дворянстве 1812-1912. – Кишинев, 1912, приложение, с. 1.
** Râşcanu-Derojinski.
*** În funcție de mareșal interimar al nobilimii din Basarabia.
[1] Устав образования Бессарабской области 1818 г., с. 24.
[2] Paul
Mihail, Zamfira Mihail. Op. cit.,
p. 40; А.Крупенский. Полный список
лиц избранных бессарабским дворянством на областные, губернские должности со
времени присоединения Бессарабии к Российской империи по 1912 г. –
СПб., 1912, с. 11.
[4] A.Krupenski.
Op. cit., p. 20-22; Sergiu
Cornea. Organizarea administrativă a Basarabiei. –
Cahul, 2003, p. 65.
[5] А.Накко. Бессарабская область в историческом,
экономическом и статис-тическом отношении (рукопись). – Кишинев,
1879, с. 170.
