LICEUL REGIONAL DIN BASARABIA / LICEUL DE BĂIEŢI DIN CHIŞINĂU (Liceul de băieţi Nr. 1 din Chişinău) (Бессарабская областная гимназия /
Кишинёвская мужская гимназия) – prima instituţie de învăţământ secundar de tip rusesc
din Basarabia. Discuţii privind deschiderea liceului din Chişinău au avut loc
încă în anul 1828, în care scop urmau să fie alocate anual 22400 rub.
asignate. Dar, deschiderea oficială a liceului a avut loc abia la 12 septembrie
1833. În postul de director al liceului a fost numit Ozerov, sub administrarea
directă a tutorelui districtului de învăţământ Odesa Pokrovski.
În anul
instituirii în liceu activau 5 pedagogi, iar sălile de studii erau frecventate de
40 de elevi, în primele 3 clase. La 30 noiembrie 1835 pe lângă liceu este
deschis pensionul de nobili, în care îşi făceau studiile 30 de elevi. În
calitate de director al pansionului a fost numit Teleşov. Printre obiectele de studii
figura şi limba română [1].
Liceul de băieţi Nr.
1 din Chişinău (Carte poştală, MNAIM)
La început, sediul liceului se
afla în casa negustorului Storcenki, pentru
care se plătea anual 500 rub. asignate, din 1836 şi până în 1846 –
în casa negustorului Karasik, situată în piaţă nouă, iar din 1846 şi până în
1863 – în două case ale lui Monastârski, vis-à-vis de bulevard şi
grădina publică, iar din 1863 – în două clădiri de stat, cumpărate de la
negustorul Bogacev, pentru care au fost cheltuite 96975 rub. (55000 rub. –
preţul clădirilor, 41975 rub. – preţul reparaţiilor). În 1834 în
liceu îşi făceau studiile 52 elevi [2].
Prima promoţie de elevi din clasa
a VII-a a avut loc în anul 1838. Din numărul absolvenţilor care s-au evidenţiat
pot fi menţionaţi: Rositţki, Tamski, Demi, Botezat şi Doncev. În 1840 în liceu
îşi făceau studiile 219 elevi, iar în pension – 56 elevi [3].
Liceul de băieţi Nr. 1 din Chişinău (Carte poştală,
MNAIM)
Biblioteca liceului din Chişinău
a fost fondată din donaţiile de carte făcute de moşierul Karastati în 1834 –
2633 titluri de carte.
În perioada
12 septembrie 1833-1855 postul de director al liceului l-au ocupat: Ozerov, Teleşov, Romanovski, Petrov, Nelidov (din 1838)[4].
Conform deciziei Comitetului de Miniştri
din 30 iulie 1846, la insistenţa Ministerului Învăţământului Public, în
pansionul Liceului din Chişinău îşi puteau face studiile şi copiii negustorilor
de ghilda întâi şi ai negustorilor de ghilda a doua[5].
În anul 1881 în fruntea acestei
instituţii de învăţământ se afla directorul D.V. Kollovici. Acest liceu
avea 8 clase principale şi patru paralele (I-a, a II-a, a III-a şi a V-a) şi
două clase pregătitoare[6]. În această instituţie de
învăţământ activau, în clasele liceale, în calitate de profesori: A.N. Şimanovski
(literatură), I.S. Leviţki, A.P. Popov (limba rusă), A.M. Manuilov
(fizică şi matematică), N.I. Piloin, P.P. Korostovţev (matematică),
A.P.Peatibokov (istorie şi geografie), F.Ia. Rebeţ, I.S. Prodan, I.Ia.
Siulik, V.P. Betkovski, G.I. Laşkov (profesori de latină şi greacă –
vechi), I.F. Kemmriţ (limba franceză), G.I. Patminder (limba germană),
N.A. Golînski (caligrafie)[7].
[1] А.Накко. Бессарабская область в историческом,
экономическом и ста-тистическом отношении (рукопись). – Кишинев, 1879,
c. 151 об.-152.
[2] А.Накко. Бессарабская область в историческом,
экономическом и ста-тистическом отношении (рукопись). – Кишинев, 1879,
c. 152, 221.
[3] Ibidem.
[4] Ibidem, p. 152.
[5] ПСЗРИ. Собр. II, т. XXI, отд. второе, 1846, № 20269. – СПб., 1847, с. 156.
[6] Памятная
книга по Одесскому учебному округу 1881. – Одесса 1914, с. 28-29.
[7] Ibidem, c. 29-31.
PENSIONUL
PENTRU NOBILI PE LÂNGĂ GIMNAZIUL DIN CHIŞINĂU (Благородный
Пансион при Кишиневской Гимназии) – instituit în baza deciziei Comitetului de Miniştri
din 24 noiembrie 1834, în scopul instruirii copiilor din categoria nobililor
săraci şi a funcţionarilor. La început, în Pension urmau să-şi facă studiile 30
copii de nobili săraci şi funcţionari, care după finisarea studiilor trebuiau
să muncească, timp de sase ani, în Basarabia sau în una din cele 3 gubernii din
Novorosia. Pentru întreţinerea elevilor din bugetul de stat erau alocate anual
câte 19263 rub., iar iniţial, pentru organizarea procesului de învăţământ,
au fost acordate 7400 ruble.[1]
[1] ПСЗРИ. Собр. II, т. IX,
1834, №7573. – СПб., 1835, с. 192.
