Este lucrată din pastă fină, arsă oxidant. Are proporţii zvelte, cu buza scurtă răsfrântă în afară, corpul bitronconic, prevăzut cu două toarte verticale, perforate orizontal, flancate de proeminenţe semisferice împinse din interiorul pereţilor. Decorul monocrom pictat, realizat cu vopsea neagră-ciocolatie pe o angobă alb-gălbuie, acoperă suprafaţa interioară a buzei, decorate cu şapte segmente asimetrice, şi două treimi din suprafaţa exterioară a vasului.
Compoziţia ornamentală de bază este desfăşurată ă într-un singur registru, delimitat de benzi orizontale şi este realizată conform schemei ornamentării aşa numitelor „amforelor faciale”, care reproduceau la purtătorii culturii Cucuteni-Tripolie imaginea mitică a Lumii, modificate însă cu scopul introducerii în compoziţie a reprezentărilor antropomorfe, zoomorfe şi a simbolurilor însoţitoare.
Compoziţia comportă şase discuri din cercuri concentrice, două dintre care înconjoară toartele, celelalte patru, cu motivul crucii în interior, amplasate pe proeminenţele semisferice din ambele laturi ale toartelor; patru reprezentări siluetice antropomorfe – două mari şi două mici – înfăţişând fiinţe feminine nude în picioare, redate frontal, cu mâinile desfăcute, terminate cu palme cu cinci degete şi aprovizionate cu două benzi arcuite coborând de la zona taliei şi şoldurilor spre baza picioarelor, prezentând probabil brâu, şerpi sau fluxuri de apă; patru reprezentări zoomorfe; patru „discuri lunare” şi patru benzi „ale bolţii cereşti desfăcute”, coborând de la banda pe gâtul vasului spre şoldurile fiecăreia din figurile mari. Prin trăsăturile somatice siluetele îşi găsesc corespondenţe în statuetele verticale feminine de tip „fecioară nubilă” cu picior unic fusiform – întâlnite în contextul practicilor de cult a comunităţilor civilizaţiei Cucuteni-Tripolie în această perioadă. Motivele se grupează în jurul reprezentărilor antropomorfe, formând patru blocuri: cu siluete antropomorfe mici în zona toartelor şi cu cele mari în spaţiile dintre acestea. Reprezentările antropomorfe mari sunt arătate stând pe motive triunghiulare evocând coada peştelui, în realitate însă posibil reprezentând „Pământ” sau „Muntele Sacru”. Fiecare este asociată cu câte două reprezentări de animale arătate în profil, orientate pe diagonală în sus spre dreapta şi câte două „discuri lunare”, amplasate din ambele părţi deasupra capului.
Contextul cosmologic al reprezentărilor antropomorfe în care sunt amplasate, iconografia lor şi asocierea lor cu simboluri astrale şi reprezentări zoomorfe indică că amfora cu mare probabilitate este consacrată Marii Zeiţe a panteonului Cucuteni-Tripolie, reprezentările antropomorfe prezentând această zeitate atotputernică în multiplele sale funcţii, cu reliefare ipostazei sale de Potnia Theron (Stăpâna Animalelor), Zeiţă Pământului, a Lunii şi a Calendarului. În contextul artei preistorice europene prezintă din punctul de vedere iconografic cea mai veche din cele cunoscute până acum, reprezentare amplă, cu atributele cele mai caracteristice, a zeităţii de tip Artemis (mitologia greacă) – Diana (mitologia romană) – Bendis (mitologia traco-dacilor).
