Toporaş de mână din silex (cca. 550 000 a. Chr.). Descoperirea
rarisimă a acestui toporaş preistoric în împrejurimile s. Coşniţa,
raionul Criuleni, a constituit o importantă mărturie privind prezenţa
omului preistoric în regiunea Nistrului de Jos încă din paleoliticul
timpuriu. Piesa masivă în formă de migdală, graţie prelucrării
bilaterale, are proporţii simetrice, secţiune concav aplatizată şi
margini neregulate. Nu este exclus, că ştergerea excesivă a marginilor
acestei unelte, ca şi culoarea neobişnuită a suprafeţei de un cafeniu
intens, să fie un rezultat al depozitării toporaşului în depunerile de
pietriş şi prundiş ale terasei a şasea a Nistrului, sub un strat masiv
de argile roşiatice.
Amuleta –
pandantiv (cca. 40 000 a. Chr.) confecţionată din fildeş de mamut, a
fost descoperită în grota de lângă satul Brînzeni, raionul Edineţ şi
reprezintă o piesă stilizată, ornamentată cu linii punctiforme
adâncite.Modelată şi decorată alegoric, piesa este „descifrată” ca fiind un peşte marin, alţi cercetători văzând în ea asemănarea semantică a unei femei. În epoca veche a pietrei (paleolitic) acest obiect a fost utilizat, probabil, şi în calitate de calendar. Cum nu ar fi interpretat, acest talisman purta, cu siguranţă, şi un puternic mesaj apotropaic, posesia acestuia presupunând o necesitate vitală. Judecând după uzura puternică a părţii dorsale şi gradul ridicat de şlefuire a orificiului de prindere a cureluşei, obiectul a avut o întrebuinţare îndelungată.
Figurină antropomorfă feminină (cca. 20 000 a. Chr.) din marnă, descoperită în staţiunea paleolitică de la Cosăuţi. Are înălţimea de 10cm şi este modelată, schematic, în profil. Capul şi gâtul sunt redate printr-o proeminenţă cilindrică, pieptul – prin intermediul a două scobituri consecutive, spatele este relativ încovoiat iar abdomenul uşor bombat. Toate aceste detalii indică faptul că ar fi vorba despre o reprezentare ideatică a unei femei gravide. Astfel de statuete reprezintă viziunea artistică a femeii – mame, ocrotitoare a vetrei şi familiei, născătoare de prunci şi continuatoare a vieţii. 
Figurină zoomorfă de bovină (cca. 20 000 a. Chr.) din marnă, descoperită în staţiunea paleolitică de la Cosăuţi. Este confecţionată dintr-o plachetă de marnă fiindu-i redate, schematic, picioarele, spinarea, abdomenul şi coada. Prin incizii este redat genul animalului şi „rănile” de pe una din suprafeţele plate. Nu este exclus faptul că aceste urme să fie şi rezultatul unor manipulări magice asupra animalului sacru menite să asigure succesul în vânătoarea sa ori influenţa asupra anumitor forţe ale naturii. Figurina este masivă, greoaie, ceea ce indică caracteristica principală a animalului.
