Acte de Stat pentru folosinţă veşnică a pământurilor de către colhozuri din colecţia MNAIM

În colecţiile Muzeului Naţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei se păstrează câteva documente care se referă la procesul de colectivizare în RSSM, mai exact Acte de Stat pentru folosinţă veşnică a pământurilor de către colhozuri.

Actul de Stat pentru folosinţă veşnică a pământurilor de către colhozuri era un document ce se elibera în URSS colhozurilor pentru confirmarea drepturilor acestora asupra terenurilor agricole întărite după ele.


Forma Actului era aceeaşi pentru toată Uniunea Sovietică. Modalitatea de elaborare a acestuia era fixată în Instrucţiunea despre procedura de întocmire şi eliberare cooperativelor de producţie agricolă a actelor de stat pentru folosinţă veşnică a pământurilor, aprobată de Consiliul Comisarilor Norodnici al URSS la 7 iulie 1935; dirijarea cu lucrul de eliberare a actelor de stat a fost pusă în sarcina Ministerului Agriculturii al URSS.

Actul de stat se elabora în două exemplare, dintre care unul era dat conducerii colhozului, iar celălalt se păstra în Comitetul executiv al Consiliului raional al Deputaţilor Poporului, unde se completa o carte specială de înregistrări a actelor de stat. În Actul de stat erau incluse doar terenurile transmise colhozurilor în folosinţă pe termen nelimitat, în el erau stabilite mărimile şi hotarele masivului funciar a colhozului, era inclus planul de utilizare a pământurilor. Statornicia folosirii de către colhozuri a pământurilor se sublinia prin structura Actului, care prevedea posibilitatea înscrierilor suplimentare doar de adăugare a parcelelor la masivul funciar al colhozului. În cazul reducerii masivului funciar al colhozului se elabora un nou Act de stat.

Întărirea pământurilor după colhozuri pe veci avea o mare semnificaţie politică, contribuind la întărirea orânduirii colhoznice, folosirea raţională a pământurilor colhoznice şi apărarea dreptului de exploatare a pământurilor de către colhozuri.

Primele acte de acest gen pe teritoriul actual al Republicii Moldova au fost elaborate în RASSM. Deosebit de interesante sunt cele în limba română cu caractere latine, e adevărat alături de ucraineană, întru-cât republica era o autonomie în cadrul RSS Ucrainească. Valoarea acestora este datorată faptului că limba română cu caractere latine a fost oficială în RASSM doar timp de 5 ani între 1932-1937.

Actele din colecţiile Muzeului se referă la pământurile din câteva sate din r-le Camenca şi Leova, şi sunt datate cu anii 1948-1951.