Vă amintiţi de perioada când Lupoaica din faţa Muzeului se afla în restaurare? Colegilor mei mai în vârstă le place uneori, la o ceaşcă de cafea, să depene povestea dispariţiei misterioase a doicii patrupede a popoarelor latine, ei şi kidnapping-ul lui Romulus şi Remus.
Se zvonea în presă vremii că ar fi fost comanda comuniştilor "moldovenişti", cărora le stătea în gât jivina, deoarece îi întâmpina mereu cu o privire încruntată pe urmaşii lui Lenin, când aceştia intrau pe poarta muzeului. Ei versiunea internă e niţel deosebită, avându-l ca protagonist pe directorul de atunci Nicolae Răileanu, la urechile căruia ajunseseră, prin 2005, zvonuri despre demiterea lui din funcţie, datorită poziţiei sale pro-româneşti. Colac peste pupăză mai află că vine tovarăşul Voronin în vizită şi că are şansa să se "reabiliteze". Ei ce să facă sărmanul nostru om, primul lucru care-i vine în minte e să demonteze Lupoaica, noroc că şi pe corpul acesteia apăruseră nişte fisuri din cauza unor defecte „înnăscute”. Zis şi făcut, chiar în noaptea facerii, pardon, vizitei, dă omul ordin subalternilor să scoată Lupoaica şi s-o ascundă undeva prin subsolurile muzeului, mai departe de ochii lumii, adică a lui Voronin. Gestul său l-a impresionat pe Cioroi, însă nu şi pe Cardinal, care avea deja un favorit la acest post.
Prin 2009, înaintea alegerilor parlamentare, în febra isteriei statalist-moldoveniste, iată intră în birou la noi un domn, vorbitor de limbă rusă, care se prezintă drept mare patriot, academician, doctor habilitat în chimie. Ei şi ce credeţi că vroia năucul, insista să venim cu o propunere la Ministerul Culturii să înlocuim Lupoaica, de la care rămase doar postamentul, căci "e pornografie adevărată (probabil vroia să spună pedofilie, dar s-a sfiit tovarăşul), şi nu ne reprezintă pe noi, pe moldoveni", ei şi că el are o variantă mai bună.... La auzul acestor cuvinte mie personal mi-a trecut prin gând că va propune tractorul sovietic din curtea muzeului. A început să îndruge ceva, dar colegii nu au mai rezistat şi l-am poftit afară, dar a promis că revine. După alegerile parlamentare din 7 aprilie, şi cele anticipate din 29 iulie "marele nostru patriot" nu s-a mai arătat. La 1 decembrie, odată cu formarea AIE, Lupoaica a fost reinstalată oficial pe postament, şi să sperăm că peripețiile ei s-au finisat aici.
De fapt, să vă spun de ce am crezut că va propune tractorul. Observasem că atunci când discutam cu vorbitori de limbă rusă despre muzeul la care lucrez, aceştia, pentru a se dumeri despre care muzeu e vorba, întrebau "acela cu tractorul?", pe când cei de limbă română tradiţional - "acela cu lupoaica?" sau, mă rog, "acela unde a fost lupoaica?". Un timp tractorul nu-mi provoca nicio asociere politică, până într-o zi când, în urma unei "investigaţii", am aflat că e un tractor sovietic, Универсал-2 - simbol al revoluţiei industriale staliniste, - produs în anul 1948. De fapt, în acelaşi an în care Uzina din Vladimir producea acest tractor, englezii lansau un tractor cu o denumire identică. Diferenţa dintre aceste două era, însă, ca între cer şi pământ, primul având 22 cai putere, iar al doilea - 42. Vrând nevrând îţi aduci aminte cum americanii, aflând că sovieticii au reuşit primul zbor al omului în cosmos, se întrebau cum oare ăştia, care nu ştiu a produce nici măcar frigidere, au reuşit acest lucru. La tractoare se pare că la fel nu prea se pricepeau. Acum înţeleg şi de unde vine aşa-zisa "fală a moldovanului": fără casă, fără masă, dar şi alte lucruri elementare, în schimb cu tocmai două Mercedes-uri de ultimă generaţie, ei şi un Bentley pentru zilele de sărbătoare...
Oricum, fiţi de acord - un simbol mai bun în locul Lupoaicei pentru susţinătorii neo-stalinişti ai statalismului nostru nici se putea. El, de fapt, stă şi acum parcă de veghe, după colţ, poate poate îi surâde şi lui soarta să fie vedeta principala pe tărâmul istoriei noastre naţionale, să ni-l are cum ştie el mai bine...
Se zvonea în presă vremii că ar fi fost comanda comuniştilor "moldovenişti", cărora le stătea în gât jivina, deoarece îi întâmpina mereu cu o privire încruntată pe urmaşii lui Lenin, când aceştia intrau pe poarta muzeului. Ei versiunea internă e niţel deosebită, avându-l ca protagonist pe directorul de atunci Nicolae Răileanu, la urechile căruia ajunseseră, prin 2005, zvonuri despre demiterea lui din funcţie, datorită poziţiei sale pro-româneşti. Colac peste pupăză mai află că vine tovarăşul Voronin în vizită şi că are şansa să se "reabiliteze". Ei ce să facă sărmanul nostru om, primul lucru care-i vine în minte e să demonteze Lupoaica, noroc că şi pe corpul acesteia apăruseră nişte fisuri din cauza unor defecte „înnăscute”. Zis şi făcut, chiar în noaptea facerii, pardon, vizitei, dă omul ordin subalternilor să scoată Lupoaica şi s-o ascundă undeva prin subsolurile muzeului, mai departe de ochii lumii, adică a lui Voronin. Gestul său l-a impresionat pe Cioroi, însă nu şi pe Cardinal, care avea deja un favorit la acest post.
Prin 2009, înaintea alegerilor parlamentare, în febra isteriei statalist-moldoveniste, iată intră în birou la noi un domn, vorbitor de limbă rusă, care se prezintă drept mare patriot, academician, doctor habilitat în chimie. Ei şi ce credeţi că vroia năucul, insista să venim cu o propunere la Ministerul Culturii să înlocuim Lupoaica, de la care rămase doar postamentul, căci "e pornografie adevărată (probabil vroia să spună pedofilie, dar s-a sfiit tovarăşul), şi nu ne reprezintă pe noi, pe moldoveni", ei şi că el are o variantă mai bună.... La auzul acestor cuvinte mie personal mi-a trecut prin gând că va propune tractorul sovietic din curtea muzeului. A început să îndruge ceva, dar colegii nu au mai rezistat şi l-am poftit afară, dar a promis că revine. După alegerile parlamentare din 7 aprilie, şi cele anticipate din 29 iulie "marele nostru patriot" nu s-a mai arătat. La 1 decembrie, odată cu formarea AIE, Lupoaica a fost reinstalată oficial pe postament, şi să sperăm că peripețiile ei s-au finisat aici.
De fapt, să vă spun de ce am crezut că va propune tractorul. Observasem că atunci când discutam cu vorbitori de limbă rusă despre muzeul la care lucrez, aceştia, pentru a se dumeri despre care muzeu e vorba, întrebau "acela cu tractorul?", pe când cei de limbă română tradiţional - "acela cu lupoaica?" sau, mă rog, "acela unde a fost lupoaica?". Un timp tractorul nu-mi provoca nicio asociere politică, până într-o zi când, în urma unei "investigaţii", am aflat că e un tractor sovietic, Универсал-2 - simbol al revoluţiei industriale staliniste, - produs în anul 1948. De fapt, în acelaşi an în care Uzina din Vladimir producea acest tractor, englezii lansau un tractor cu o denumire identică. Diferenţa dintre aceste două era, însă, ca între cer şi pământ, primul având 22 cai putere, iar al doilea - 42. Vrând nevrând îţi aduci aminte cum americanii, aflând că sovieticii au reuşit primul zbor al omului în cosmos, se întrebau cum oare ăştia, care nu ştiu a produce nici măcar frigidere, au reuşit acest lucru. La tractoare se pare că la fel nu prea se pricepeau. Acum înţeleg şi de unde vine aşa-zisa "fală a moldovanului": fără casă, fără masă, dar şi alte lucruri elementare, în schimb cu tocmai două Mercedes-uri de ultimă generaţie, ei şi un Bentley pentru zilele de sărbătoare...
Găsiţi 10 deosebiri:
Tractor Universal sovietic (1948) |
Tractor Universal englez (1948) |
Oricum, fiţi de acord - un simbol mai bun în locul Lupoaicei pentru susţinătorii neo-stalinişti ai statalismului nostru nici se putea. El, de fapt, stă şi acum parcă de veghe, după colţ, poate poate îi surâde şi lui soarta să fie vedeta principala pe tărâmul istoriei noastre naţionale, să ni-l are cum ştie el mai bine...