Nu ştiu răspunsul la întrebarea cine a fost primul oul sau găina, mai pe "româneşte" marketingul sau rebrandingul, cert este că ultimul este acum o strategie de marketing, prin care un nume nou, simbol, design, sau o combinație a acestora este creat pe termen lung pentru un brand stabilit, cu intenția de a dezvolta o nouă identitate, diferențiată în mintea consumatorilor, investitorilor și al concurenților. De fapt moldovenii sunt foarte familiarizaţi cu acest fenomen, tot secolul al XX-lea a fost în istoria noastră un rebranding permanent. Poliţia a devenit mai întâi miliţie, apoi iar poliţie; Alexandru a devenit mai întâi Bun, apoi a fost strâmtorat de Carol al II-lea, ca să fie ulterior alungaţi ambii de Lenin, şi în final bătuţi măr toţi laolaltă de Ştefan cel Mare; negustorii au devenit mai întâi comercianţi, apoi speculanţi şi în final businessmeni. Şirul poate fi continuat la nesfârşit. În această ordine de idei, schimbarea la faţă a Muzeului Naţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei se pierde printr-o lipsă totală de originalitate.
De fapt, MNAIM nu a fost întotdeauna MNAIM, iniţial a fost Muzeul de Stat de Istorie al RSSM, apoi din 1991 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei, şi doar din 2006 a început să poartă denumirea ex-actuală. Totul pentru ca desfiinţarea Muzeului de Arheologie al AŞM, să fie ascunsă sub masca reorganizării, eficientizării şi înviorării vieţii muzeale din RM. Acum la trecerea a şase ani, după un succes remarcabil în această mahinaţie ştiinţifico-răckitistă, a venit timpul de a corecta acel antagonism cronic ce există de la vremurile facerii între arheologie şi istorie. Adică în sfârşit arheologia revine la locul ei auxiliar în ştiinţa istorică, şi este exclusă din denumirea muzeului.
Şi totuşi şase ani în care mai nou vechea-denumire ne-a stat în frunte, am promovat intens acest brand, închizând ochii la orice tautofonii, şi corectând din greu numeroşi mărunţi jurnalişti şi diverşi adepţi ai stilului de viaţă sănătos, adică logic, antonim al absurdului, de care eram învinuiţi la dreapta şi la stânga, chiar şi de cele mai frumoase blonde. Şi cine altul, decât marele şi bravul Filat cel Mândru să ne fi ajutat în această ieşire în legitimitate. Aflându-se pe patul de moarte, actualul nostru prim-ministru în exerciţiu, cu un ultim efort supraomenesc a semnat, din păcate tot pe 13, dar nu februarie, ci martie, HOTĂRÂREA Nr. 184. Lăsând superstiţiile la o parte, să sperăm că nu se mai desfiinţează nici un alt muzeu în viitorul apropiat, şi noul brand Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei va dăinui, măcar până la formarea AIE 33.
Acum la MNAIM se duc intense lucrări de rebranding: din logouri, ştampile, regulamente, organigrame este şters, ca pe vremurile lui Stalin, duşmanul principal al poporului, adică arheologia, şi inocenta conjuncţie şi, pentru simetrie. Într-o săptămână-două va cădea şi ultimul bastion al actualului regim, titulatura de pe faţada clădirii. Personal pentru mine rebrandingul presupune mult backspacing şi photoshoping, de aceea 1 aprilie va fi o zi deloc hazlie, lipsită totalmente de glume de prost gust şi multe zâmbete printre dinţi. Dar măcar dl Google nu va mai trebui să dea explicaţii nesfârşite utilizatorilor, care îi cereau pagina Muzeului Naţional de Istorie şi pe care el îi dirija pe pagina unui oarecare Muzeu Naţional de Arheologie şi Istorie. În rest pot să vă asigur că distinsa dnă Istoria nu are de gând să ne părăsească, şi va rămâne la fel de tânără şi voioasă în aşteptarea tuturor celor dornici de a o redescoperi.
