Continuatorul liniei academice a lui Epaminonda Bucevschi,
inclusiv în realizarea portretelor Mitropoliţilor Silvestru Morariu,
Arcadie Ciupercovici şi Vladimir de Repta, din fresca Mitropoliei din
Cernăuţi, Eugen Maximovici (1857, Văşcăuţi pe Ceremuş – 04.02.1926, Cernăuţi) a contribuit la recuperarea chipurilor
voievozilor Alexandru cel Bun şi Ştefan cel Mare, iar şase dintre
lucrările lui au ilustrat colecţia de folclor a lui Mattias Friedwagner,
celelalte, fiind dăruite, în 1906, României.
Partea de căpetenie sunt desigur cele două reproduceri murale ale figurii lui Ştefan cel Mare (dela bisericile Sf. Ilie şi Voroneţ) despre care pictorul a scris un studiu, şi chipurile originale ale voievozilor Alexandru cel Bun şi Ştefan cel Mare pe care i-a pictat pentru a împodobi sala de primire din reşedinţa mitropolitană din Cernăuţi, unde se aflau aşezaţi.
Despre aceşti ctitori şi întemeietori, ieşiţi din penelul artistului, Sextil Puşcariu scria "E necesar însă, ca un artist modern să sintetizeze din toate aceste scumpe rămăşiţe, din cărţi vechi şi de pe ziduri de biserica, tipul eroului şi fără a se depărta de adevărul istoric, să adaugă toate acele note, care să ni-1 apropie de concepţia pe care ni-o facem noi despre scumpul strămoş. D-ta l-ai ridicat din genunchi, căci nu ţinuta umilă a ctitorului din evanghelia dela Humor, ci Voevodul temut, cu mâna încleştată pe sabia biruitoare ţi-a stat înaintea ochilor. I-ai dat o ţinută care ne aminteşte viu faptele sale şi care în acelaşi timp nu este o poză teatrală. Din trăsurile feţei sale — mă gândesc la pânza D-tale — apare energic, conştiinţa de sine, iar în acelaşi timp, o frunte lată şi senină ne arată pe omul care n'a stat numai în răsboaie, ci a ştiut să-şi fericească ţara şi în timpul păcii, cu bunătatea sufletului său de sfânt. Nu l-ai făcut mai mare de stat decât ni-1 descrie sfătosul Neculce, dar privindu-1, el creşte înaintea ochilor noştri".
Cele două picturi în ulei pot fi savurate în expoziţia permanentă a Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei.
