ADMINISTRAŢIA ORĂŞENEASCĂ (Городовое Управление) | Muzeul din inima mea |

ADMINISTRAŢIA ORĂŞENEASCĂ (Городовое Управление)



ADMINISTRAŢIA ORĂŞENEASCĂ (Городовое Управление) – administraţie creată în Basarabia pe parcursul sec. al XIX-lea în conformitate cu divizarea administrativ-teritorială (ţinut-judeţ, oraş, sat etc.). Potrivit Regulamentului privind administrarea Basarabiei din 29 februarie 1828, sistemul de administrare din Basarabia se împărţea în: Administraţie Regională, Administraţie judeţeană sau ţinutală şi Administraţie orăşenească. Administraţia orăşenească era instituită în oraşele: Chişinău, Bender, Ismail, Bălţi, Hotin, Akkerman, Chilia şi Reni[1].
Regulamentul privind administrarea Basarabiei din 29 februarie 1828 stipula că în fiecare oraş este instituită Administraţia orăşenească, alcătuită din: Judecătorie, Administraţie şi Poliţie. Din instituţiile judecătoreşti făceau parte Magistratele orăşeneşti (Городовые магистраты), din cele de administrare – Dumele orăşeneşti (Городские думы) şi Sfatul obştesc al breslelor (lonje/longea) (Цеховые управы), iar din cele poliţieneşti – poliţmaistrul (полицмейстер) şi Primăria municipală (Городская управа)[2].
Regulamentul din 29 februarie 1828 stabilea şi componenţa Administraţiei orăşeneşti. Magistraturile erau alcătuite din burgomistru şi doi ratmani din partea comunităţilor orăşeneşti. În cadrul magistraturilor activau următoarele instituţii:
1. Judecătoria verbală (Словесный суд), alcătuită din starosti (старосты) şi judecători, aleşi din partea societăţilor orăşeneşti.
2. Judecătoria de orfani (Сиротский суд), care era administrată de primarul oraşului (Городской Глава) şi alcătuită din doi membri ai Magistraturii orăşenești şi starostele orăşenesc (Городовой староста).
Duma orăşenească era alcătuită din Primarul oraşului şi 5 consilieri (pristavi) (гласных), din partea comunităţilor orăşeneşti. În oraşele Chilia şi Reni în locul Magistraturilor şi Dumelor orăşeneşti au fost instituite Ratuşe.
Sfatul obştesc al breslelor era alcătuit din burgomistru, starosti orăşeneşti – din partea comunităţilor orăşeneşti şi starostii de breaslă (цеховые старшины) – de la fiecare meşteşug.
Consiliul orăşenesc era condus de un poliţmaistru şi alcătuit din comisar special de district (Частный пристав) şi un ratman din partea Magistraturii. Acolo unde nu erau comisari speciali de circumscripţie, în componenţa Consiliului orăşenesc intrau doi ratmani din partea Magistraturilor sau Ratuşelor.
În cadrul Poliţiei activau următoarele instituţii:
1.  Unitatea de pompieri (Пожарная команда).
2.  Comisia de încartiruire (Квартирная комиссия)[3].


[1] ANRM, F. 2, inv. 1, d. 1197, f. 5 verso.
[2] Ibidem, f. 7.
[3] ANRM, F. 2, inv. 1, d. 1197, f. 7-7 verso.