CONSILIUL (SFATUL OBŞTESC) DE BREASLĂ DIN
CHIŞINĂU (Кишиневская цеховая управа) –
organ instituit în 1819 care avea în competenţa sa administrarea meşteşugarilor
încadraţi în breslele din oraşul Chişinău. El era alcătuit din starostele
oraşului şi starostii breslelor. Consiliul avea drept obiective evidenţa
tuturor meşteşugarilor şi ucenicilor stabiliţi în oraş, rezolva toate litigiile
care apăreau între meşteşugari, urmărea ca meşteşugarii să respecte Statutul
breslelor, aproba crearea de noi bresle etc.[1]
Dintr-un raport al guvernatorului
general al Novorosiei şi Basarabiei din 19 aprilie 1850 adresat
ministrului de Finanţe, bazat pe datele statistice puse la dispoziţie de Consiliul
de breaslă din Chişinău, aflăm că din rândul mic-burghezilor din Chişinău au
fost formate 10 bresle: în prima parte a oraşului – a marochinerilor,
alcătuită din 80 familii şi 37 burlaci; în partea a doua – a pietrarilor
şi lemnarilor de etnie velicorusă – 88 familii şi 53 burlaci şi a croitorilor
de haine bărbăteşti de etnie germană – 64 familii şi 40 burlaci; în a treia
parte – a pietrarilor şi sobarilor de etnie ucraineană – 104 familii
şi 26 burlaci; în a patra parte a oraşului – a meşterilor de lumânări şi
săpun – 93 familii şi 41 burlaci, a tutunarilor – 53 familii şi 21
burlaci, a cojocarilor – 57 familii şi 13 burlaci[2]; a lemnarilor
de etnie moldovenească – 185 familii şi 38 burlaci, a ciubotarilor de etnie
moldovenească – 212 familii şi 36 burlaci şi a ciubotarilor de etnie germană – 118
familii şi 31 burlaci (în total 1054 familii şi 336 burlaci)[3].
