CARTE DOMNEASCĂ (întăritură domnească) (hrisov) (господарская грамота) – act scris emanat de domnie[1] care
prevedea întărirea stăpânirii pământului[2]. În Ţara Moldovei, actul se mai numea
şi „ispisoc de întăritură” sau „uric de întăritură”. Când domnul dăruia o
proprietate unei mănăstiri din pietate sau unui boier „pentru dreaptă şi
credincioasă slujbă”, acorda de obicei şi o scutire de dări. Domnul întărea transferurile
de proprietate dintre particulari (danii, vânzări, moşteniri), declarând că „
(…) am întărit boierului nostru (…) ca să-i fie dreaptă ocină şi cumpărătură”.
Având efecte limitate la durata domniei, cărţile domneşti se repetau la fiecare
nouă domnie.
Spre exemplu, prima menţiune
documentară a satului Tabani datează cu 24 aprilie 1520. Este vorba de o Carte domnească prin care Ştefan (Ştefăniţă) Voievod (aprilie 1517-ianuarie
1527) întăreşte la 24 aprilie 7028 (1520 – V.T.) câtorva boieri din neamul lui Cozma
Şandrovici mai multe sate din partea de Nord a Moldovei. Potrivit Cărţii domneşti, „…au venit înaintea
noastră şi înaintea tuturor boierilor noştri moldoveni sluga noastră Crâstea şi
sora lui, Nastea, cneaghina panului Stârcea stolnic, fiii lui Isaico şi unchii
lor, Şteful şi sora lui, Magda, fiii lui Buceaţchi, şi, de asemenea, unchii
lor, credinciosul nostru pan, Grincovici, pârcălab de Hotin, fiul Vasutcăi, şi
nepoţii lui de frate, Ion şi fratele lui, Iurie, fiii lui Şandru Turcul, toţi
nepoţii lui Cozma Şandrovici şi ai lui Iacuş vistiernicul, de bună voia lor,
nesiliţi de nimeni şi nici asupriţi, şi au împărţit ale lor drepte ocine
şi moşteniri”[3]. Enumerarea tuturor
persoanelor care urmau să-şi confirme proprietăţile funciare nu este întâmplătoare.
De numele câtorva boieri ce s-au adresat lui Ştefăniţă Vodă la 24 aprilie
1520 este legată prima menţiune documentară a satului Tabani (Mlinăuţi).
