CUTIA BRESLEI (цеховая кутия) – locul unde
erau depuşi banii încasaşi săptămânal de la membrii breslei pentru fondul financiar
de ajutorare reciprocă. Cutia, de regulă, se afla la starostele breslei sau la
o persoană de încredere din cadrul breslei. Articolul I al Statutului breslei
ciubotarilor din Bender din 1816[1],
care se referă (întocmai ca şi în Statutul ciubotarilor din Chişinău) la cutia
milei în care se adunau banii depuşi de la fiecare meşter la sfârşitul
săptămânii (câte o para), prevedea că banii se foloseau „…pentru îngroparea
străinilor şi a săracilor”, precum şi ce țineau de cheltuielile pentru
prăznuirea „Schimbării la faţă a domnului nostru Isus Hristos”. Statutul
breslei cizmarilor din Chişinău, cu referire la cutia breslei, diferă parţial de
cea din Bender: cutia breslei se află nu la staroste, ci la „la omul nostru de încredere
cu blestem…”; banii cutiei erau predestinaţi „pentru construcţia podurilor şi
fântânilor, precum şi pentru alte treburi plăcute lui Dumnezeu”; banii cutiei
nu erau folosiţi pentru înmormântarea străinilor[2].
[1] Despre Statutul breslei
ciubotarilor din Bender din 1816, a se
vedea: ANRM, F. 4, inv. 1, d. 115, f. 18-24 verso;
Pavel Cocârlă, Rodica Ţugulschi. Breasla
ciubotarilor din Bender (1816). – În: In memoriam professoris. Mihail
Muntean. Studii de istorie modernă. – Chişinău, 2003, p. 66-68.
[2] Pavel Cocârlă, Rodica
Ţugulschi. Op.cit., p. 60.
