CANCELARIA
PRIVIND ADMINISTRAREA REGIUNII BASARABIA (Канцелярия по управлению Бессарабской областью) – Cancelarie,
instituită la Sankt Petersburg, după Congresul de la Viena din 1815, în
legătură cu pregătirea proiectelor privind reorganizarea sistemului
administrativ din provincie, când guvernul rus începe să se ocupe minuţios de întrebările
cu referire la Basarabia. Guvernul instituie, printr-un decret imperial din 21 mai
1816, postul de rezident plenipotenţiar al Basarabiei, numindu-l în acest post
pe guvernatorul general militar al guberniei Podolia A.N. Bahmetev. Din
partea administraţiei imperiale ruse de întrebările cu tangenţă la Basarabia
răspundea nemijlocit Ioan Capo d’Istria,
apropiatul împăratului Alexandru I[1].
Cancelaria a existat nominal până în 1828, dar, de fapt, doar până la numirea
în 1823 în postul de guvernator general al Novorosiei şi rezident plenipotenţiar
al Basarabiei a contelui M.S. Voronţov[2].
[1] I.A. Capo d’Istria –
om de stat grec şi rus din primul pătrar al sec. al XIX-lea. Diplomat. A
participat în calitate de secretar al împăratului la Congresul de la Viena. A susţinut
mişcarea eteristă. S-a bucurat de încrederea şi susţinerea împăratului Alexandru
I. Este considerat unul dintre protagoniştii de bază ai politicii externe a Rusiei.
În 1822 a demisionat din funcţie, iar întrebările cu referinre la Basarabia au
fost transmise ministrului de Interne V.P. Kociubei, care la 13 iulie
1822 a primit un edict special de la Alexandru I (AISR, F. 1308, inv. 1, d. 9, f. 4-9; Теплов. Граф Каподистрия Иоан. – În:
Исторический вестник. – М., 1893, №8-9).
[2] Я.С. Гросул. Автономия Бессарабии в составе России
(1812-1828 гг.). – În: Труды
по истории Молдавии. –
Кишинев, 1982, с. 193.
