CANTARGIU ŞI VATAGIU DE HARABAGIU (cantarji şi vataji de arabaji) (кантаржи и ватажи де арабаджи) | Muzeul din inima mea |

CANTARGIU ŞI VATAGIU DE HARABAGIU (cantarji şi vataji de arabaji) (кантаржи и ватажи де арабаджи)



CANTARGIU ŞI VATAGIU DE HARABAGIU (cantarji şi vataji de arabaji) (кантаржи и ватажи де арабаджи) – slujitori care percepeau taxa la care erau impuşi negustorii şi alte persoane pentru cântărirea mărfurilor la piaţă şi taxa pe care erau impuşi să o achite şi căruţaşii[1].
Aceste taxe au fost introduse la dispoziţia lui I.M. Hartingh. Ele s-au dovedit a fi destul de grele pentru locuitori şi industriaşi. În perioada 1814-1816 aceste taxe au constituit 86010 lei: în 1814 – 12000 lei, în 1815 – 51010 şi în 1816 – 23000 lei. La dispoziţia rezidentului plenipotenţiar al Basarabiei A.N. Bahmetev, începând cu anul 1817, aceste taxe au fost lichidate[2].
Potrivit altor surse, la şedinţa din 26 septembrie 1816 a Comitetului Provizoriu al Basarabiei, consilierul Direcţiei financiare din cadrul Guvernului Regional Matei Krupenski, funcţionar de clasa a VI-a[3], raporta că aceste taxe nu au fost date în concesiune un an întreg – de la 2 octombrie 1812 până la 8 noiembrie 1813. Ca rezultat, vistieria statului a fost lipsită de surse importante ale venitului. Cu toate că în 1813 aceste surse ale venitului au fost date în concesiune (cu pierderi pentru vistierie) negustorului din Odesa Dubrovin, pentru o sumă de 12000 de lei pe an, ele au adus vistieriei, peste un an, un venit de 51010 lei[4].


[1] AISR, F. 379, inv. 2, d. 12, f. 22.
[2] Ibidem, F. 1308, inv. 1, d. 8, f. 206 verso-207 verso; ANRM, F. 3, inv. 1, d. 1380, f. 50 verso-51.
[3] În ruseşte: коллежский советник.
[4] ANRM, F. 4, inv. 1, d. 47, f. 96-96 verso.