Boldureanu Anuţa
(17 iunie 1960, Apşa de Mijloc, Rahov, Ucraina)
Şef sector Istorie Medievală şi Numismatică la Muzeul Naţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei.Studii la Facultatea de Istorie, Universitatea de Stat din Moldova (1979-1984). Studii de doctorat, Institutul de Arheologie şi Etnografie al AŞM (1998-2003). În 2005 susţine teza de doctor în ştiinţe istorice cu tema „Moneda otomană în Moldova în 1512-1603”. După absolvirea studiilor superioare începe să profeseze în muzeografie. În 1984 este angajată ca cercetător ştiinţific la Muzeul de stat de istorie a Moldovei, din 1990 lucrează în secţia Tezaure şi Numismatică. în 2006 câştigă prin concurs postul de şef secţie Istorie Medievală şi Numismatică. Este preocupată de cercetarea ştiinţifică şi valorificarea publică a colecţiei de numismatică. Rezultatele cercetărilor le publică în reviste ştiinţifice din ţară şi de peste hotare. Participantă la mai multe manifestări ştiinţifice din republică şi străinătate (România, Rusia, Ucraina, Spania, Marea Britanie). Este unul din alcătuitorii Catalogului Tezaure monetare din muzeele oraşului Chişinău, secolele XVI-XVII, editat la Chişinău în anul 1994. Este organizatorul Simpozionului de Numismatică din Chişinău, care a ajuns la XII-a ediţie.
Opera:
1. Boldureanu A., Tabuica R., Date noi privind tezaurul de la Oneşti, raionul Hânceşti. In: Simpozion de numismatică. Comunicări, studii şi note (Bucureşti 2005), 157-162.
2. Boldureanu A, Cronica descoperirilor monetare (1). Tyragetia s.n. 1,1 (XVI), 2007,321-328.
3. Boldureanu A, Patraş M., Moneda naţională. In: Simbolurile naţionale ale Republicii Moldova (Chişinău 2010), 409-442.
Şef secţie Restaurare la Muzeul Naţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei. Absolventă a Facultăţii de Istorie a Universităţii de Stat din Moldova(1980). Lucrează în instituţia muzeală începând cu 1980, din 1994 în calitate de restaurator textile. Şi-a adus contribuţia la organizarea laboratoarelor de restaurare: textile, ceramică, hârtie (cărţi documente), metale, pictură, lemn (mobilier) în cadrul Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei. Este autorul primelor expoziţii de piese restaurate din colecţiile muzeului: Obiecte restaurate din colecţii muzeale (1997), Carte rară restaurată (2003), Faţa văzută şi nevăzută a obiectului de patrimoniu: Restaurare în cadrul muzeului (2005). Este participantă la sesiunile şi simpozioanele de conservare-restaurare din România (1997-2004). Munca ei de restaurator a fost apreciată cu diplome ale Ministerului Culturii al Republicii Moldova.
Opera:
1. Bondarenco E., Formarea cadrelor de conservare-restaurare - imperativ al timpului. Tyragetia X, 2001, 267-269.
2. Bondarenco E., Laboratorul de conservare-restaurare. Tyragetia XIV, 2005,291-294.
3. Bondarenco E., Restaurarea unui lăicer de la sfârşitul sec. XVIII - începutul sec. XIX din patrimoniul Muzeului Naţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei. Tyragetia s.n. 2, III (XVIII), 2009, 355-358.
După absolvirea şcolii nr. 37 din Chişinău, în anii 1966-1971 îşi continuă studiile la Facultatea de Istorie a Universităţii de Stat din Moldova. în 1971 este angajat ca cercetător ştiinţific la Muzeul de stat de istorie şi studiere a ţinutului. în anii 1975_1979 lucrează custode-şef al acestei instituţii. în 1984 este transferat la Muzeul de stat de istorie a RSSM, aici ocupând funcţia de şef secţie, cercetător ştiinţific principal. în 1996 îşi prezintă demisia şi emigrează în Israel. Pe parcursul activităţii sale s-a remarcat prin vastitatea culturii sale, s-a manifestat ca un muzeograf erudit, conştiincios, participând la organizarea a mai multe expoziţii temporare, prezentate în diverse oraşe ale URSS. A acordat asistenţă metodică în organizarea a numeroase muzee locale în republică. A fost unul dintre fondatorii colecţiei de istorie medievală în cadrul Muzeului de stat de istorie. A desfăşurat o amplă activitate privind achiziţia de vestigii pentru dezvoltarea colecţiilor de istorie medievală. Este autorul expoziţiei temporare „Vestigii istorice din patrimoniul muzeului", organizată în 1989 şi consacrată aniversării a 630-a de la crearea statului moldovenesc feudal. Este unul dintre autorii primei expoziţii permanente a muzeului „Pagini de istorie multimilenară”, el elaborând compartimentul „File din istoria medievală a Moldovei”. Preocupările sale ştiinţifice sunt legate de istoria medievală a Moldovei, de valorificarea ştiinţifică a patrimoniului muzeal. Rezultatele cercetărilor sale au văzut lumina tiparului în diverse reviste ştiinţifice, inclusiv în revista muzeului Tyragetia.
Opera:
1. Букарский В.Б., План лагеря Карла XII. Из фондов Национального музея истории Молдовы. In: Anuarul Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei, nr. I (Chişinău 1992), 183-186.
2. Bukarski V., O hartă a Moldovei din secolul XVIII. Ini Anuarul Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei, nr. II (Chişinău 1995), 225-228.
Arheolog, muzeograf, doctor în ştiinţe istorice. Fiind elev la şcoala din localitate, la 13 iunie 1941, împreună cu familia a fost deportat în Siberia, regiunea Tomsk. în 1950 devine student la Facultatea de Istorie a Universităţii de Stat din Kir-ghizia. în 1954 revine la baştină şi îşi continuă studiile la Facultatea de Istorie a Universităţii de Stat din Moldova pe care o absolveşte în 1956. începând cu 1954 lucrează ca cercetător în domeniul arheologiei în cadrul Academiei de Ştiinţe a Moldovei. Este părintele, patriarhul direcţiei de cercetare a Paleoliticului în Republica Moldova. în 1974 obţine la Sankt Petrersburg gradul ştiinţific de doctor în ştiinţe istorice. Din 1992 este angajat al Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei. în cadrul muzeului a desfăşurat o activitate prodigioasă de cercetare, de scoatere din anonimat a personalităţilor basarabene care au contribuit la dezvoltarea arheologiei, muzeologiei: I. Suruceanu, A. Stuart, N. Moroşanu, T. Porucic şi alţii. Este iniţiatorul şi fondatorul publicaţiei ştiinţifice a muzeului - Tyragetia, fiind şi secretar responsabil a 15 volume. A iniţiat seria de publicaţii ştiinţifice a muzeului intitulată „Biblioteca Tyragetia". Muzeograf fiind, a început să publice o serie de articole şi studii despre savanţii basarabeni, inclusiv despre cei preocupaţi de muzeografie. A reuşit să reconstituie din dosare de arhivă biografiile unor personalităţi ca I. Suruceanu, A. Stuart, N. Moroşanu, T. Văscăuţan în seria „Biblioteca Tyragetia/ Colecţia personalităţi eminente”. Activitatea rodnică şi îndelungată a lui N. Chetraru în domeniul cercetării arheologice şi muzeologice a fost apreciată cu diplome şi menţiuni din partea Academiei de Ştiinţe şi a Ministerului Culturii al Republicii Moldova.
Opera:
1. Chetraru N., Răileanu N., Ion C. Surucean în arheologia şi muzeologia basarabeană (Chişinău 2001).
2. Chetraru N., Moraru A., Răileanu N., Nicolae Moroşan - drama unui savant (Chişinău 2003).
3. Chetraru N., Răileanu N., Baronul Alexandtu Stuart (Chişinău 2006).
Bibliografie:
1. Covalenco S., Levinschi Al., Nicolae Chetraru la a 70-a aniversare. Tyragetia X, 2001,385.
2. Răileanu N., O viaţă consacrată arheologiei (Opera ştiinţifică a lui Nicolae Chetraru). Tyragetia XI, 2002,353-368.
3. Mateevici N., In memoriam Nicolae Chetraru. Tyragetia s.n. 1, V (XX), 2011, 395-396.
Director adjunct pentru Relaţii publice, Muzeul Naţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei. În anii 1975-1980 face studii la Facultatea de Istorie a Universităţii de Stat din Moldova. nÎncepând cu 1980 activează în sistemul muzeal al republicii, astăzi recunoscut specialist în relaţii publice. Pe parcursul anilor a avut mai multe stagii de formare continuă în ţară şi peste hotare în domeniul managementului muzeal şi al relaţiilor publice. A iniţiat, susţinut şi organizat mai multe ateliere şi seminare de educaţie muzeală. Este autor de expoziţii cu o tematică diversă: Expoziţie de fotografii cu promoţii, 1998; Imagine şi simbol în cartografia europeană (sec. XVIII-XX), 1998; Biserica catolică din Republica Moldova. Istorie. Spiritualitate. Artă, 2003; O lume a clopoţeilor, 2008; Povestea fierului de călcat, 2009. Este iniţiatorul şi organizatorul programului muzeal european „Noaptea muzeelor" în Republica Moldova, ideea fiind pusă în discuţie în anul 2005, în cadrul Programului de activitate al Muzeului Naţional de Istorie pentru anul 2006; prima lansare fiind făcută în 2006 la Muzeul Naţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei. A contribuit la elaborarea legislaţiei muzeografice, este unul din autorii Legii muzeelor (2002), Regulamentului-tip de organizare şi funcţionare a muzeului naţional (2003), Regulamentului privind evidenţa şi conservarea patrimoniului cultural mobil (2003) etc. Autor de lucrări ştiinţifice consacrate valorificării patrimoniului muzeal, problemelor de cercetare socio-psihologică a publicului vizitator, muzeului ca instituţie culturală. În 2001 i s-a conferit titlul de Om emerit.
Opera:
1. Corneţchi A., Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei la 20 de ani de activitate. Istorie şi evoluţie. In: Studii de muzeologie şi muzeografie, voi. I (Chişinău 2004), 241-299.
2. Corneţchi A., Expoziţia Destine în lumina artelor. Tyragetia XV, 2006,527-535.
3. Corneţchi A, Orientarea activităţii Muzeului Naţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei spre cerinţele publicului. Rezultatele unor sondaje de opinie. In: Studii de muzeologie, voi. I (Chişinău 2008), 101-121.
Bibliografie:
1. Postică E., Cu drag despre un Om drag: la aniversarea Doamnei Aurelia Corneţchi. Tyragetia s.n. 2,1 (XVI), 2007, 361-362.
Şef sector Istorie Modernă, Muzeul Naţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei. Doctor în ştiinţe istorice. Urmează cursurile şcolii medii din localitatea de baştină. În 1983 a absolvit Facultatea de Istorie a Universităţii de Stat din Moldova. îşi începe cariera de muzeograf în 1984 la Muzeul de istorie a partidului comunist al Moldovei. în 1989 este transferată la Muzeul de stat de istorie a Moldovei (astăzi Muzeul Naţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei), unde activează până în prezent. Este preocupată de valorificarea ştiinţifică şi publică a patrimoniului muzeal, în mod deosebit a colecţiei de carte românească veche şi a colecţiei de acte şi documente vechi. Rezultatele investigaţiilor de patrimoniu s-au materializat printr-o participare activă la manifestările ştiinţifice din ţară şi de peste hotare, prin publicarea unor studii şi articole în republică şi în România, prin organizarea unor expoziţii temporare tematice. Este unul din autorii Catalogului de carte românească din colecţiile Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei. Pe parcursul activităţii sale de muzeograf a avut stagii de documentare la Odesa, Sankt Petersburg, Bucureşti. Este membru al Colegiului de redacţie al revistei Tyragetia, al Colegiului de redacţie al Revistei Române de Istorie a Presei. În 2010 a fost decorată cu medalia „Meritul civic".
Opera:
1. Danilov M., Griţco A., Malahov L., Cartea românească în colecţiile Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei. 1683-1918. Catalog (Chişinău 2003).
2. Danilov M., Presa românească în colecţii de patrimoniu (cu o prezentare a nr. 40, 1906, al ziarului „Basarabia"). In: Presa scrie istoria (Ploieşti 2008), 63-84.
3. Danilov M., Comunicarea culturii, cultura comunicării (reflecţii pe marginea celor publicate în presă despre muzeu). In: Studii de muzeologie, voi. I (Chişinău 2008), 165-188.
Bibliografie:
1. Pohilă VI., Danilov Maria. In: Calendar Naţional 2011 (Chişinău 2010), 91-92.
În anii 1983-1988 face studii la Facultatea de Istorie a Universităţii de Stat din Moldova. Începând cu 1990 este angajată în sistemul muzeal, în prezent este cercetător ştiinţific la Muzeul Naţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei. Muzeograf cu o îndelungată practică în domeniu, este interesată de valorificarea ştiinţifică şi publică a colecţiilor de patrimoniu, în mod deosebit de cartea poştală, cartea religioasă, acte şi documente. Este autor de expoziţii tematice, temporare. Memorabile rămân expoziţiile de carte poştală „O istorie ilustrată a Basarabiei” şi „Hristos a înviat” (2003). O preocupare ştiinţifică aparte a A. Griţco o constituie problema organizării şi funcţionării instituţiilor de caritate în Basarabia în epoca modernă. Studiile şi articolele ei sunt publicate în culegeri şi reviste de specialitate. Este autoare a mai multor cataloage de colecţie. Pentru contribuţia sa în valorificarea colecţiilor muzeale a fost distinsă cu diplome ale Ministerului Culturii al Republicii Moldova.
Şef sector Istorie Medievală şi Numismatică la Muzeul Naţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei.Studii la Facultatea de Istorie, Universitatea de Stat din Moldova (1979-1984). Studii de doctorat, Institutul de Arheologie şi Etnografie al AŞM (1998-2003). În 2005 susţine teza de doctor în ştiinţe istorice cu tema „Moneda otomană în Moldova în 1512-1603”. După absolvirea studiilor superioare începe să profeseze în muzeografie. În 1984 este angajată ca cercetător ştiinţific la Muzeul de stat de istorie a Moldovei, din 1990 lucrează în secţia Tezaure şi Numismatică. în 2006 câştigă prin concurs postul de şef secţie Istorie Medievală şi Numismatică. Este preocupată de cercetarea ştiinţifică şi valorificarea publică a colecţiei de numismatică. Rezultatele cercetărilor le publică în reviste ştiinţifice din ţară şi de peste hotare. Participantă la mai multe manifestări ştiinţifice din republică şi străinătate (România, Rusia, Ucraina, Spania, Marea Britanie). Este unul din alcătuitorii Catalogului Tezaure monetare din muzeele oraşului Chişinău, secolele XVI-XVII, editat la Chişinău în anul 1994. Este organizatorul Simpozionului de Numismatică din Chişinău, care a ajuns la XII-a ediţie.
Opera:
1. Boldureanu A., Tabuica R., Date noi privind tezaurul de la Oneşti, raionul Hânceşti. In: Simpozion de numismatică. Comunicări, studii şi note (Bucureşti 2005), 157-162.
2. Boldureanu A, Cronica descoperirilor monetare (1). Tyragetia s.n. 1,1 (XVI), 2007,321-328.
3. Boldureanu A, Patraş M., Moneda naţională. In: Simbolurile naţionale ale Republicii Moldova (Chişinău 2010), 409-442.
Bondarenco Ecaterina
(26 noiembrie 1950, Codreanca, raionul Străşeni)Şef secţie Restaurare la Muzeul Naţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei. Absolventă a Facultăţii de Istorie a Universităţii de Stat din Moldova(1980). Lucrează în instituţia muzeală începând cu 1980, din 1994 în calitate de restaurator textile. Şi-a adus contribuţia la organizarea laboratoarelor de restaurare: textile, ceramică, hârtie (cărţi documente), metale, pictură, lemn (mobilier) în cadrul Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei. Este autorul primelor expoziţii de piese restaurate din colecţiile muzeului: Obiecte restaurate din colecţii muzeale (1997), Carte rară restaurată (2003), Faţa văzută şi nevăzută a obiectului de patrimoniu: Restaurare în cadrul muzeului (2005). Este participantă la sesiunile şi simpozioanele de conservare-restaurare din România (1997-2004). Munca ei de restaurator a fost apreciată cu diplome ale Ministerului Culturii al Republicii Moldova.
Opera:
1. Bondarenco E., Formarea cadrelor de conservare-restaurare - imperativ al timpului. Tyragetia X, 2001, 267-269.
2. Bondarenco E., Laboratorul de conservare-restaurare. Tyragetia XIV, 2005,291-294.
3. Bondarenco E., Restaurarea unui lăicer de la sfârşitul sec. XVIII - începutul sec. XIX din patrimoniul Muzeului Naţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei. Tyragetia s.n. 2, III (XVIII), 2009, 355-358.
Bukarski Valeriu
(13 aprilie 1948, Chişinău)După absolvirea şcolii nr. 37 din Chişinău, în anii 1966-1971 îşi continuă studiile la Facultatea de Istorie a Universităţii de Stat din Moldova. în 1971 este angajat ca cercetător ştiinţific la Muzeul de stat de istorie şi studiere a ţinutului. în anii 1975_1979 lucrează custode-şef al acestei instituţii. în 1984 este transferat la Muzeul de stat de istorie a RSSM, aici ocupând funcţia de şef secţie, cercetător ştiinţific principal. în 1996 îşi prezintă demisia şi emigrează în Israel. Pe parcursul activităţii sale s-a remarcat prin vastitatea culturii sale, s-a manifestat ca un muzeograf erudit, conştiincios, participând la organizarea a mai multe expoziţii temporare, prezentate în diverse oraşe ale URSS. A acordat asistenţă metodică în organizarea a numeroase muzee locale în republică. A fost unul dintre fondatorii colecţiei de istorie medievală în cadrul Muzeului de stat de istorie. A desfăşurat o amplă activitate privind achiziţia de vestigii pentru dezvoltarea colecţiilor de istorie medievală. Este autorul expoziţiei temporare „Vestigii istorice din patrimoniul muzeului", organizată în 1989 şi consacrată aniversării a 630-a de la crearea statului moldovenesc feudal. Este unul dintre autorii primei expoziţii permanente a muzeului „Pagini de istorie multimilenară”, el elaborând compartimentul „File din istoria medievală a Moldovei”. Preocupările sale ştiinţifice sunt legate de istoria medievală a Moldovei, de valorificarea ştiinţifică a patrimoniului muzeal. Rezultatele cercetărilor sale au văzut lumina tiparului în diverse reviste ştiinţifice, inclusiv în revista muzeului Tyragetia.
Opera:
1. Букарский В.Б., План лагеря Карла XII. Из фондов Национального музея истории Молдовы. In: Anuarul Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei, nr. I (Chişinău 1992), 183-186.
2. Bukarski V., O hartă a Moldovei din secolul XVIII. Ini Anuarul Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei, nr. II (Chişinău 1995), 225-228.
Chetraru Nicolae
(24 octombrie 1931, Mărculeşti, raionul Floreşti - 30 mai 2011, Chişinău)Arheolog, muzeograf, doctor în ştiinţe istorice. Fiind elev la şcoala din localitate, la 13 iunie 1941, împreună cu familia a fost deportat în Siberia, regiunea Tomsk. în 1950 devine student la Facultatea de Istorie a Universităţii de Stat din Kir-ghizia. în 1954 revine la baştină şi îşi continuă studiile la Facultatea de Istorie a Universităţii de Stat din Moldova pe care o absolveşte în 1956. începând cu 1954 lucrează ca cercetător în domeniul arheologiei în cadrul Academiei de Ştiinţe a Moldovei. Este părintele, patriarhul direcţiei de cercetare a Paleoliticului în Republica Moldova. în 1974 obţine la Sankt Petrersburg gradul ştiinţific de doctor în ştiinţe istorice. Din 1992 este angajat al Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei. în cadrul muzeului a desfăşurat o activitate prodigioasă de cercetare, de scoatere din anonimat a personalităţilor basarabene care au contribuit la dezvoltarea arheologiei, muzeologiei: I. Suruceanu, A. Stuart, N. Moroşanu, T. Porucic şi alţii. Este iniţiatorul şi fondatorul publicaţiei ştiinţifice a muzeului - Tyragetia, fiind şi secretar responsabil a 15 volume. A iniţiat seria de publicaţii ştiinţifice a muzeului intitulată „Biblioteca Tyragetia". Muzeograf fiind, a început să publice o serie de articole şi studii despre savanţii basarabeni, inclusiv despre cei preocupaţi de muzeografie. A reuşit să reconstituie din dosare de arhivă biografiile unor personalităţi ca I. Suruceanu, A. Stuart, N. Moroşanu, T. Văscăuţan în seria „Biblioteca Tyragetia/ Colecţia personalităţi eminente”. Activitatea rodnică şi îndelungată a lui N. Chetraru în domeniul cercetării arheologice şi muzeologice a fost apreciată cu diplome şi menţiuni din partea Academiei de Ştiinţe şi a Ministerului Culturii al Republicii Moldova.
Opera:
1. Chetraru N., Răileanu N., Ion C. Surucean în arheologia şi muzeologia basarabeană (Chişinău 2001).
2. Chetraru N., Moraru A., Răileanu N., Nicolae Moroşan - drama unui savant (Chişinău 2003).
3. Chetraru N., Răileanu N., Baronul Alexandtu Stuart (Chişinău 2006).
Bibliografie:
1. Covalenco S., Levinschi Al., Nicolae Chetraru la a 70-a aniversare. Tyragetia X, 2001,385.
2. Răileanu N., O viaţă consacrată arheologiei (Opera ştiinţifică a lui Nicolae Chetraru). Tyragetia XI, 2002,353-368.
3. Mateevici N., In memoriam Nicolae Chetraru. Tyragetia s.n. 1, V (XX), 2011, 395-396.
Corneţchi Aurelia
(3 ianuarie 1957, Ceadâr, raionul Leova”)Director adjunct pentru Relaţii publice, Muzeul Naţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei. În anii 1975-1980 face studii la Facultatea de Istorie a Universităţii de Stat din Moldova. nÎncepând cu 1980 activează în sistemul muzeal al republicii, astăzi recunoscut specialist în relaţii publice. Pe parcursul anilor a avut mai multe stagii de formare continuă în ţară şi peste hotare în domeniul managementului muzeal şi al relaţiilor publice. A iniţiat, susţinut şi organizat mai multe ateliere şi seminare de educaţie muzeală. Este autor de expoziţii cu o tematică diversă: Expoziţie de fotografii cu promoţii, 1998; Imagine şi simbol în cartografia europeană (sec. XVIII-XX), 1998; Biserica catolică din Republica Moldova. Istorie. Spiritualitate. Artă, 2003; O lume a clopoţeilor, 2008; Povestea fierului de călcat, 2009. Este iniţiatorul şi organizatorul programului muzeal european „Noaptea muzeelor" în Republica Moldova, ideea fiind pusă în discuţie în anul 2005, în cadrul Programului de activitate al Muzeului Naţional de Istorie pentru anul 2006; prima lansare fiind făcută în 2006 la Muzeul Naţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei. A contribuit la elaborarea legislaţiei muzeografice, este unul din autorii Legii muzeelor (2002), Regulamentului-tip de organizare şi funcţionare a muzeului naţional (2003), Regulamentului privind evidenţa şi conservarea patrimoniului cultural mobil (2003) etc. Autor de lucrări ştiinţifice consacrate valorificării patrimoniului muzeal, problemelor de cercetare socio-psihologică a publicului vizitator, muzeului ca instituţie culturală. În 2001 i s-a conferit titlul de Om emerit.
Opera:
1. Corneţchi A., Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei la 20 de ani de activitate. Istorie şi evoluţie. In: Studii de muzeologie şi muzeografie, voi. I (Chişinău 2004), 241-299.
2. Corneţchi A., Expoziţia Destine în lumina artelor. Tyragetia XV, 2006,527-535.
3. Corneţchi A, Orientarea activităţii Muzeului Naţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei spre cerinţele publicului. Rezultatele unor sondaje de opinie. In: Studii de muzeologie, voi. I (Chişinău 2008), 101-121.
Bibliografie:
1. Postică E., Cu drag despre un Om drag: la aniversarea Doamnei Aurelia Corneţchi. Tyragetia s.n. 2,1 (XVI), 2007, 361-362.
Danilov Maria
(7 aprilie 1956, Măcăreşti, raionul Ungheni)Şef sector Istorie Modernă, Muzeul Naţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei. Doctor în ştiinţe istorice. Urmează cursurile şcolii medii din localitatea de baştină. În 1983 a absolvit Facultatea de Istorie a Universităţii de Stat din Moldova. îşi începe cariera de muzeograf în 1984 la Muzeul de istorie a partidului comunist al Moldovei. în 1989 este transferată la Muzeul de stat de istorie a Moldovei (astăzi Muzeul Naţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei), unde activează până în prezent. Este preocupată de valorificarea ştiinţifică şi publică a patrimoniului muzeal, în mod deosebit a colecţiei de carte românească veche şi a colecţiei de acte şi documente vechi. Rezultatele investigaţiilor de patrimoniu s-au materializat printr-o participare activă la manifestările ştiinţifice din ţară şi de peste hotare, prin publicarea unor studii şi articole în republică şi în România, prin organizarea unor expoziţii temporare tematice. Este unul din autorii Catalogului de carte românească din colecţiile Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei. Pe parcursul activităţii sale de muzeograf a avut stagii de documentare la Odesa, Sankt Petersburg, Bucureşti. Este membru al Colegiului de redacţie al revistei Tyragetia, al Colegiului de redacţie al Revistei Române de Istorie a Presei. În 2010 a fost decorată cu medalia „Meritul civic".
Opera:
1. Danilov M., Griţco A., Malahov L., Cartea românească în colecţiile Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei. 1683-1918. Catalog (Chişinău 2003).
2. Danilov M., Presa românească în colecţii de patrimoniu (cu o prezentare a nr. 40, 1906, al ziarului „Basarabia"). In: Presa scrie istoria (Ploieşti 2008), 63-84.
3. Danilov M., Comunicarea culturii, cultura comunicării (reflecţii pe marginea celor publicate în presă despre muzeu). In: Studii de muzeologie, voi. I (Chişinău 2008), 165-188.
Bibliografie:
1. Pohilă VI., Danilov Maria. In: Calendar Naţional 2011 (Chişinău 2010), 91-92.
Griţco Ana
(26 decembrie 1961, Ordăşei, Teleneşti).În anii 1983-1988 face studii la Facultatea de Istorie a Universităţii de Stat din Moldova. Începând cu 1990 este angajată în sistemul muzeal, în prezent este cercetător ştiinţific la Muzeul Naţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei. Muzeograf cu o îndelungată practică în domeniu, este interesată de valorificarea ştiinţifică şi publică a colecţiilor de patrimoniu, în mod deosebit de cartea poştală, cartea religioasă, acte şi documente. Este autor de expoziţii tematice, temporare. Memorabile rămân expoziţiile de carte poştală „O istorie ilustrată a Basarabiei” şi „Hristos a înviat” (2003). O preocupare ştiinţifică aparte a A. Griţco o constituie problema organizării şi funcţionării instituţiilor de caritate în Basarabia în epoca modernă. Studiile şi articolele ei sunt publicate în culegeri şi reviste de specialitate. Este autoare a mai multor cataloage de colecţie. Pentru contribuţia sa în valorificarea colecţiilor muzeale a fost distinsă cu diplome ale Ministerului Culturii al Republicii Moldova.
Opera:
1. Danilov M., Griţco A., Malahov L., Cartea românească în colecţiile Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei (Chişinău 2002).
2. Griţco A., Popas în timp. Catalog de carte poştală ilustrată (Chişinău 2006).
3. Griţco A., Colecţia de carte poştală din patrimoniul Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei. Ţyragetia XV, 2006,472-478.
Marchevici Vsevolod
(28 octombrie 1917, Cuconeştii Vechi, judeţul Bălţi - 1997, Chişinău)Arheolog, cercetător al neoliticului şi eneoliticului, muzeograf. А studiat la Liceul „Sfântul Sava” din Bucureşti, iar mai apoi la Universitatea Politehnică din Bucureşti. În 1962 a absolvit Facultatea de Istorie a Universităţii de Stat din Cernăuţi. Începând cu anul 1965 lucrează în cadrul Academiei de Ştiinţe a Moldovei. în anul 1968 şi-a luat doctoratul în ştiinţe istorice. A fost un cercetător competent al neoliticului şi eneoliticului, autor a zeci de monografii, studii, articole ştiinţifice cu o tematică de arheologie. V. Marchevici a reprezentat ştiinţa arheologică din Moldova în cadrul diverselor manifestări ştiinţifice din Moscova, Kiev, Sankt Petersburg, Odesa, Sofia, Belgrad, Bucureşti, Budapesta, Bacău, Iaşi. Este autorul expoziţiei permanente a Muzeului de arheologie şi etnografie al Institutului de Arheologie al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, deschisă pentru public în 1986. În 1994 este angajat în funcţie de cercetător ştiinţific la Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei, contribuind la sistematizarea colecţiilor arheologice ale instituţiei. în cadrul acestui muzeu semnează ultimele articole ştiinţifice şi reprezintă instituţia muzeală la Congresul de Tracologie din România (Constanţa) şi la Simpozionul din Szolnok (Ungaria, 1996). În 1968 i s-a conferit titlul Om eminent al culturii din RSSM.
Opera:
1. Маркевич В., Буго-Днестровская культура на территории Молдавии (Кишинев 1969).
2. Marchevici V., Muzeul de Arheologie şi Etnografie al Institutului de Arheologie al Academiei de Ştiinţe a Moldovei. Pliant (Chişinău 1989).
Bibliografie:
1. Vsevolod Marchevici. Necrolog. Tyragetia IV-V, 1997, 333-334.
Ploşniţă Elena
(10 martie 1953, Ciocâlteni, raionul Orhei)Muzeolog, istoric, doctor habilitat în ştiinţe istorice. Secretar ştiinţific la Muzeul Naţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei. Absolventă a Facultăţii de Istorie a Universităţii de Stat din Moldova. în anii 1993-1997 îşi face studiile de doctorat la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, România. în 1997 obţine doctoratul la prof. univ. dr. Radu Florescu cu o teză de analiză istorico-antropologică a instituţiei muzeale din Moldova. în 2007-2008 face studii postdoctorat la Universitatea de Stat din Moldova. în 2009 susţine teza „Concepte muzeografice în arheologia şi istoria Moldovei, sf. sec. XIX - înc. sec XXI", obţinând gradul ştiinţific de doctor habilitat în ştiinţe istorice. Este deţinătoarea titlului ştiinţific - conferenţiar cercetător, specialitatea Muzeologie. Profesează în muzeografie începând cu anul 1977. Pe parcursul activităţii a iniţiat, susţinut şi realizat mai multe proiecte ştiinţifice şi culturale, inclusiv expoziţionale, fiind autor al mai multor demersuri expoziţionale. în 2000 a reuşit să creeze şi prima expoziţia interactivă, multimedia, în muzeografia moldovenească. Este vorba de expoziţia tematică, temporară - „Nu credeam să-nvăţ a muri vrodată", consacrată lui M. Eminescu; expoziţia eseu „Portretul în artă, arta portretului" (2002), expoziţia-experiment, de reconsiderare a fotografiei din perspectivă documentară şi artistică „Din istoria fotografiei basarabene" (2004). Este prezentă la conferinţele ştiinţifice din ţară şi peste hotare, consacrate problemelor de muzeologie şi protejării patrimoniului cultural (Praga. Bucureşti, Kiev, Sankt Petersburg, Luxembourg, Abu Dhabi etc). Cercetările ei sunt orientate spre elucidarea unor probleme legate de apariţia şi evoluţia instituţiei muzeale, de locul şi rolul muzeului în societatea contemporană, de protejarea patrimoniului cultural. Este autoarea primei cercetări sociologice în instituţia muzeală contemporană din Republica Moldova, prin elaborarea şi realizarea proiectului „Muzeul naţional şi publicul vizitator". Numele ei este aşternut pe coperta mai multor monografii de muzeologie, studii şi articole. Articolele ei au fost publicate în culegeri de specialitate, reviste muzeologice (România, SUA, Rusia, Ucraina, Taipei (Taiwan) etc. Prin publicarea a peste 60 de lucrări ştiinţifice, E. Ploşniţă a adus contribuţii însemnate la muzeologia moldovenească. Un capitol important al activităţii sale îl constituie elaborarea materialului pro-moţional. A elaborat textele la mai multe pliante de expoziţii şi instituţii muzeale. Din 2006 începe demersul didactic al E. Ploşniţă, când este invitată să susţină cursurile de muzeologie la Universitatea de Stat din Moldova în cadrul Facultăţii de Istorie, specialitatea Muzeografie. Este conducător de practică muzeografică, autor de cursuri universitare de muzeologie. Participă la elaborarea Legii muzeelor, la elaborarea diverselor Regulamente pentru instituţia muzeală, inclusiv a Regulamentului Comisiei Naţionale a Muzeelor şi Colecţiilor, la avizarea, ca specialist în muzeologie, a proiectelor de legi privind instituţia muzeală şi patrimoniul mobil. Este membru al Colegiului de redacţie al revistei Tyragetia, responsabil de ediţii de muzeologie, membru al Colegiului de redacţie al diverselor culegeri de articole ştiinţifice consacrate problemelor de cultură. Este unul din fondatorii şi directorul Asociaţiei cultural-ştiinţifice Museion; membru ICOM Moldova, corespondent naţional al Forumului European al Muzeelor, membru al Academiei Europene a Muzeelor.
Opera:
1. Ploşniţă E., Muzeul basarabean în fluxul istoriei (Chişinău 1998).
2. Ploşniţă E., Muzeul naţional şi publicul vizitator (Chişinău 1999).
3. Ploşniţă E., Răileanu N., Pagini de muzeografie basarabeană (Chişinău 1999).
4. Ploşniţă E., Muzeul basarabean la sfârşitul mileniului II (Chişinău 2000).
5. Ploşniţă E., Protejarea patrimoniului cultural în Basarabia (Chişinău 2003).
6. Ploşniţă E., Concepte muzeografice cu profil de istorie: retrospectivă şi perspectivă (Chişinău 2008).
Bibliografie:
1. Elena Ploşniţă. Tyragetia XII, 2003, 325-326.
Postică Elena
(2 septembrie 1954, Lăpuşna, raionul Hânceşti)Director adjunct pentru Patrimoniu la Muzeul Naţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei, doctor în ştiinţe istorice. După terminarea şcolii medii din satul de baştină îşi continuă studiile la Universitatea de Stat din Moldova, Facultatea de Istorie. în anii 1995-1998 face studii de doctorat la Institutul de Istorie al Academiei de Ştiinţe a Moldovei. în 1998 susţine teza de doctor în ştiinţe istorice, în 1976 îşi începe activitatea profesională la Muzeul de istorie a Partidului comunist al RSSM, în calitate de cercetător ştiinţific. Din 1989 este transferată la Muzeul de Stat de istorie al RSSM, în funcţie de şef secţie Istorie contemporană, iar din 2006 ocupă funcţia de director adjunct la Muzeul Naţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei. Pe parcursul activităţii s-a manifestat ca un bun organizator al campaniilor de colectare a patrimoniului documentar cu referire la viaţa social-politică şi culturală a Basarabiei în perioada interbelică; la deportările şi represiunile politice din anii regimului sovietic: la rezistenţă antisovietică şi anticomunistă din perioada postbelică. Ca şef secţie Istorie contemporană a coordonat activitatea colegilor săi în procesul de valorificare publică a patrimoniului muzeal, care s-a materializat prin organizarea mai multor expoziţii temporare tematice despre atrocităţile regimului comunist totalitar, despre victimele deportărilor şi represiunilor politice, despre destinul tragic al ostaşilor ba-sarabeni participanţi la cel de al Doilea Război Mondial în cadrul Armatei Române, despre drama războiului de pe Nistru din vara anului 1992. Este autorul mai multor articole ce reflectă expoziţia muzeală ca principală formă de expresie a muzeului. Un alt capitol al preocupărilor sale îl constituie cercetarea ştiinţifică a istoriei contemporane. A organizat şi participat la numeroase manifestări ştiinţifice în ţară şi peste hotare. Este unul din autorii Cărţii Memoriei (Catalogul victimelor totalitarismului comunist) în 4 volume, semnatar a mai mult de 50 de lucrări ştiinţifice. Este membru al Colegiului de redacţie al revistei Tyragetia. Deţine mai multe diplome de onoare acordate de Ministerul Culturii, în 2004 i s-a decernat medalia „Meritul civic” iar în 2010 i s-a conferit titlul Om emerit.
Opera:
1. Postică E., Stavilă V., Expoziţia muzeală „August 1944 în memoria contemporanilor". Tyragetia XIV, 2005, 287-290
2. Postică E., Moldova independentă văzută prin prisma unei expoziţii muzeale. Tyragetia s.n. 2, I (XVI), 2007,323-329.
3. Postică E., Unele consideraţii privind oportunitatea valorificării muzeografice a patrimoniului istoric al mănăstirii Căpriana. Tyragetia s.n. 2, III (XVIII), 2009, 329-334.
Bibliografie:
1. Stavilă V., Elena Postică la 50 de ani. Tyragetia XIV, 2005,341-346.
Răileanu Nicolae
(1 octombrie 1944, Pohoarna, judeţul Soroca)În 1961 absolveşte şcoala medie din comuna Cotiujeni. Din 1962 îşi începe activitatea profesională în calitate de învăţător în comuna Căietu din raionul Ceadâr-Lunga. în 1968 se stabileşte la Chişinău. în 1970 termină studiile la Facultatea de Istorie a Universităţii de Stat. în acelaşi an este angajat în calitate de ghid la Muzeul de Stat de Istorie şi Studiere a Ţinutului. în anii 1972-1976 lucrează în funcţia de inspector, responsabil de muzee la Ministerul Culturii. în 1976 este numit director al noului muzeu înfiinţat la Chişinău - Muzeul prieteniei popoarelor. în anii 1981-1983 - director al Muzeului de Stat de Istorie şi Studiere a Ţinutului, iar din 1984 şi până la sfârşitul anului 2005 este director al Muzeului de Stat de Istorie al RSSM (din 1991 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei, din 2006 Muzeul Naţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei). în anii 2006-2009 - Şef al Direcţiei Patrimoniu din cadrul Ministerului Culturii al Republicii Moldova. Pe parcursul activităţii profesionale a avut mai multe stagii de documentare în diverse oraşe ale URSS, în Suedia (1994), Grecia (1999), SUA (2000), China (2001), Franţa (2002) etc. Sub îndrumarea sa directă şi cu sprijinul său au fost organizate mai multe instituţii muzeale în localităţile republicii; în 1981, în cadrul Consfătuirii activului republican al lucrătorilor din domeniul culturii şi artei, pune problema organizării Muzeului Satului, problema nerezolvată până astăzi. O perioadă îndelungată de timp a ctitorit Muzeul Naţional de Istorie - „l-a construit din temelii, l-a organizat ca structură printr-o organigramă funcţională, a muncit permanent alături de colectivul ce şi l-a format la alcătuirea şi îmbogăţirea permanentă a colecţiilor prin colectări, achiziţii, obţineri de transferuri de patrimoniu şi, mai ales, prin cercetări". Un merit deosebit al lui N. Răileanu constă în grija pentru formarea cadrelor, în crearea colectivului ştiinţific profesionist al Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei - „specialişti cultivaţi şi sensibili, cu energie creatoare, care şi-au făcut profesiune de credinţă din slujirea şi dezvoltarea muzeului şi care au înţeles necesitatea de continuă schimbare în funcţie de evoluţia societăţii şi de cerinţele noi”. A ştiut să mobilizeze în jurul său forţe intelectuale capabile să slujească muzeul, a susţinut şi promovat mereu muzeografii dornici de a învăţa; numai în anii 1997-2005 (ani de directorat al lui N. Răileanu) - cinci muzeografi ai muzeului şi-au luat doctoratul în ştiinţe istorice. A contribuit esenţial la constituirea şi dezvoltarea patrimoniului muzeal, la crearea condiţiilor optime de conservare şi valorificare a bunurilor muzeale. Este iniţiatorul şi organizatorul a numeroase expoziţii temporare tematice în ţară şi peste hotare. Este unul din autorii ideii de a fonda prima publicaţie a Muzeului Naţional de Istorie - Anuarul, primul număr a apărut în 1992 (începând cu numărul III, 1996, poartă denumirea de Tyragetia). Este iniţiatorul şi colaboratorul unei frumoase serii de publicaţii: colecţia Personalităţi eminente. Este organizatorul şi promotorul mai multor manifestări ştiinţifice, inclusiv al Sesiunii anuale de comunicări ştiinţifice a Muzeului Naţional de Istorie. Succesele în domeniul muzeal obţinute de N. Răileanu au fost apreciate atât în perioada regimului sovietic, cât şi în perioada de tranziţie spre o societate democratică. în 1982 obţine titlul de Lucrător eminent al culturii din RSSM (1982), iar în 1984 i se conferă medalia de argint a EREN (Moscova). în 1993 i s-a conferit medalia „Meritul civic”, iar în 2000 ordinul „Gloria muncii”.
Opera:
1. Răileanu N., Muzeul de Antichităţi al Nataliei Sicard din Vadul lui Vodă. Tyragetia III, 1996, 9-13.
2. Răileanu N., Activitatea muzeistica în Moldova în anul 1996. Tyragetia VI-VII, 1997,3-8.
3. Ploşniţă E., Răileanu N., Pagini de muzeografie basarabeană (Chişinău 1999).
4. Răileanu N., 100 ani de muzeografie. Tyragetia IX, 2000,3-15.
5. Chetraru N., Răileanu N., Ion C. Surucean în arheologia şi muzeologia basarabeană (Chişinău 2001).
6. Chetraru N., Moraru A., Răileanu N., N. Mo-roşan - drama unui savant (Chişinău 2003).
Bibliografie:
1. Dron I., Nicolae Răileanu la 55 de ani. Tyragetia IX, 2000,365-369.
2. Negrei I., Nicolae Răileanu. In: Calendar Naţional (Chişinău 2004), 284-286.
3. Simion G., Nicolae Răileanu - aedificium mu-seum, la 60 de ani. In: Studii de muzeologie şi muzeografie, voi. I (Chişinău 2004), 9-12.
1. Dron I., Nicolae Răileanu la 55 de ani. Tyragetia IX, 2000,365-369.
2. Negrei I., Nicolae Răileanu. In: Calendar Naţional (Chişinău 2004), 284-286.
3. Simion G., Nicolae Răileanu - aedificium mu-seum, la 60 de ani. In: Studii de muzeologie şi muzeografie, voi. I (Chişinău 2004), 9-12.
Sava Eugen
(4 august 1956, Mereni, raionul Anenii-Noi)
Director general al Muzeului Naţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei Om de ştiinţă, arheolog, domeniul de cercetare - arheologia epocii bronzului şi epocii fierului din spaţiul carpato-nistrean, dr. habilitat în ştiinţe istorice (2003). Absolvent al Facultăţii de Istorie a Universităţii de Stat din Moldova (1983). începând cu 1980 lucrează ca cercetător în domeniul arheologiei, la Academia de Ştiinţe. în anii 1990-1995 este director la Muzeul de Arheologie al Institutului de Arheologie şi Etnografie al Academiei de Ştiinţe a Moldovei. A contribuit la sistematizarea patrimoniului arheologic deţinut de muzeu. Din 2006 este director general al Muzeului Naţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei. în noua sa funcţie contribuie la crearea condiţiilor bune de depozitare şi conservare a patrimoniului arheologic, transmis instituţiei de la fostul Muzeu de Arheologie al Academiei de Ştiinţe a Moldovei. A iniţiat încheierea unor acorduri de colaborare ştiinţifică a muzeului cu instituţii de cercetare, cu muzee din străinătate: Rusia, România, Germania, Ucraina etc. A pus începutul unei noi serii a revistei muzeului, Tyragetia care, din 2007, apare anual în două numere: nr. 1 - Arheologie. Istorie Antică şi nr. 2 - Istorie. Muzeologie. Este unul din organizatorii programului european „Noaptea muzeelor” la Chişinău. Este autor a cea 80 de publicaţii ştiinţifice consacrate tematicii arheologice, apărute în ţară şi peste hotare. Rezultatele investigaţiilor le prezintă în cadrul manifestărilor ştiinţifice naţionale şi internaţionale: Moldova, Austria, Bulgaria, Croaţia, Germania, Italia, Kenya, Polonia, România, Rusia, Slovenia, Ucraina, Georgia etc. Este membru al Colegiului de redacţie al revistelor Tyragetia (Muzeul Naţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei, Chişinău), Revista Arheologică (Institutul Patrimoniului Cultural al AŞM, Chişinău), revista Studia Antiqua et Archaeologica (Universitatea „Al.I. Cuza”, Iaşi). Promovează activ patrimoniul arheologic; este unul dintre autorii Legii privind protejarea patrimoniului arheologic (nr. 218, 17 septembrie 2010), publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr. 235-240 din 3 decembrie 2010. Este preşedintele Centrului de Protejare a Monumentelor Istorice şi Arheologice, membru ICOM Moldova şi ICOMOS Moldova. Membru corespondent al Institutului German de Arheologie, Berlin, membru de onoare a Institutului de Arheologie, Iaşi.
Opera:
1. Sava E., Cuvânt înainte. In: Studii de muzeologie, voi. I (Chişinău 2008), 5-8.
2. Sava E., Die Bestattungen der Noua-Kultur. Ein Beitrag zur Erforschung spătbronzezeit-licher Bestattungsriten zwischen Dnestr und Westkarpaten. PAS, Bd. 19 (Kiel 2002).
Bibliografie:
1 Кашуба M, «Оставляя на бумаге знаков след»: Евгению Саве - 50 лет. Revista Arheologică s.n. 1-2, 2006, 452-459.
Date preluate din: Elena Ploşniţă, Mihai Ursu. Enciclopedia muzeologiei din Republica Moldova . Bibilioteca „Tyragetia” XX, Chişinău, 2011, 308 p.
