TRIBUNALUL PENAL PROVIZORIU DIN BASARABIA (Бессарабский Временный Уголовный Суд) | Muzeul din inima mea |

TRIBUNALUL PENAL PROVIZORIU DIN BASARABIA (Бессарабский Временный Уголовный Суд)



TRIBUNALUL PENAL PROVIZORIU DIN BASARABIA (Бессарабский Временный Уголовный Суд) – instituit, la propunerea guvernatorului general al Novorosiei şi rezidentului plenipotenţiar al Basarabiei M.S. Voronţov, la 12 august 1824 prin decizia Comitetului de Miniştri, confirmată de împărat la 11 noiembrie 1824. La 23 decembrie 1824 M.S. Voronţov împuterniceşte Consiliul Suprem al Basarabiei de a purcede la traducerea în viaţă a deciziei imperiale. Inaugurarea Tribunalului Penal Provizoriu din Basarabia a avut loc la 17 ianuarie 1825 în baza unei dispoziţii a Consiliului Suprem al Ba­sa­rabiei[1]. Tribunalul Penal Provizoriu din Basarabia urma să activeze independent de Tribunalul Regional Penal din Basarabia timp de doi ani. Instituirea Tribunalului a fost determinată de greutăţile pe care le avea de depășit Tribunalul Regional Penal din Basarabia în soluţionarea dosarelor de anchetă şi a dosarelor penale: numărul mare de dosare nesoluţionate care s-au adunat pe parcursul anilor în Tribunalul Regional Penal şi mulţimea de dosare care veneau din tribunalele judeţene pentru reexaminare[2]. Prin instituirea Tribunalului se urmărea şi scopul de a uşura soarta multor inculpaţi aflaţi de multă vreme în detenţie. În fruntea tribunalului era pus un preşedinte special[3].
Pentru ai da posibilitate Tribunalului Regional Penal din Basarabia să examineze şi să hotărască fără întârziere dosarele penale, s-a considerat necesar ca Tribunalul Penal Provizoriu să reia toate dosarele penale neexaminate pe parcursul anilor de Tribunalul Regional Penal şi în decurs de cel mult doi ani să le examinare şi să adopte deciziile de rigoare.
În afară de preşedinte, în componenţa Tribunalului Penal Provizoriu mai intra un membru al Tribunalului Regional Penal, delegat din rândurile dvorenilor, care, fiind cunoscut cu legislaţia, tradiţiile şi procedura judiciară locală, va fi de folos Tribunalului. Acesta urma să fie înlocuit în Tribunalul Regional Penal cu un candidat la această funcţie.
Proiectul statelor de personal pentru Tribunalul Penal Provizoriu a fost prezentat ministrului de Interne pentru a fi discutat şi aprobat de împărat. La postul de preşedinte a fost numit funcţionarul de clasa a VI-a Lebin, care până atunci lucrase ca consilier în Tribunalul Regional Penal, iar ulterior ca membru al Tribunalului Comercial din Odesa[4].
La 12 august 1824 este adoptată decizia Comitetului de Miniştri privind instituirea Tribunalului Penal Provizoriu din Basarabia şi numirea funcţionarului de clasa a VI-a Lebin în funcţia de preşedinte al Tribunalului. La 11 noiembrie 1824 împăratul Alexandru I confirmă această decizie[5].
Consiliul Suprem al Basarabiei urma să întreprindă măsuri în vederea deschiderii Tribunalului Penal Provizoriu şi să numească un membru al Tribunalului Regional Penal în Tribunalul nou-instituit. Tribunalul Regional Penal trebuia să pregătească toate dosarele neexaminate până acum pentru a le transmite Tribunalului Penal Provizoriu, pentru ca acesta să le examineze şi să adopte deciziile de rigoare în decurs de doi ani[6].
Tribunalul Penal Provizoriu era alcătuit din preşedinte, cu un salariu anual de 600 rub. argint, un consilier din partea Coroanei (450 rub.), un consilier din partea dvorenimii, un delegat din membrii Tribunalului Regional Penal (450 rub.), un secretar (300 rub.), slujitori ai cancelariei şi traducători (2000 rub.). Pentru întreţinerea Tribunalului Penal Provizoriu din Basarabia au fost alocate anual 4400 rub. argint[7].
După expirarea termenului de doi ani Tribunalul Penal Provizoriu din Basarabia şi-a încetat activitatea. Conform adresei din 15 februarie 1827 prezentate de guvernatorul general al Novorosiei şi Basarabiei, contele F.P. Palen, Consiliului Suprem al Basarabiei, se poate constata că Tribunalul Penal Provizoriu din Basarabia a finisat examinarea dosarelor care i-au fost încredinţate[8]. F.P. Palen a dispus ca dosarele examinate de Tribunalul Penal Provizoriu să fie trimise pentru păstrare în arhiva Tribunalului Regional Penal şi cu această să-şi înceteze activitatea. La 21 februarie 1827 preşedintele Tribunalului Penal Provizoriu din Basarabia raporta Consiliului Suprem al Basarabiei că şi-a încetat activitatea, iar dosarele examinate au fost transmise Tribunalului Regional Penal din Basarabia[9].


[1] ANRM, F. 3, inv. 1, d. 568, p. I, f. 24, 30, 31; d. 761, p. III, f. 615 verso.
[2] Tribunalul Regional Penal a întâlnit mari grutăţi în special în traducerea documentelor din limba rusă în limba română. Era doar un singur trăducător, însă în Tribunal
s-au adunat 264 dosare (ANRM, F. 3, inv. 1, d. 761, p. III, f. 589, 615).
[3] ANRM, F. 3, inv. 1, d. 568, p. I, f. 30.
[4] ANRM, F. 3, inv. 1, d. 568, f. 30-30 verso.
[5] Ibidem, f. 31; d. 764, f. 1.
[6] Ibidem, d. 568, p. I, f. 31verso.
[7] Ibidem, f. 31verso-32 verso.
[8] La sedinţa din 27 septembrie 1826 a Consiliului Suprem al Basarabiei s-a constatat că Tribunalul Regional Penal finisează examinarea dosarelor (ANRM, F. 3, inv. 1, d. 761, p. III, f. 616).
[9] F. 3, inv. 1, d. 928, p. III, f. 583, 584-584 verso.