TRIBUNALUL PENAL PROVIZORIU DIN
BASARABIA (Бессарабский Временный Уголовный Суд) –
instituit, la propunerea guvernatorului general al Novorosiei şi rezidentului
plenipotenţiar al Basarabiei M.S. Voronţov, la 12 august 1824 prin
decizia Comitetului de Miniştri, confirmată de împărat la 11 noiembrie
1824. La 23 decembrie 1824 M.S. Voronţov împuterniceşte Consiliul Suprem
al Basarabiei de a purcede la traducerea în viaţă a deciziei imperiale. Inaugurarea
Tribunalului Penal Provizoriu din Basarabia a avut loc la 17 ianuarie 1825 în
baza unei dispoziţii a Consiliului Suprem al Basarabiei[1]. Tribunalul
Penal Provizoriu din Basarabia urma să activeze independent de Tribunalul
Regional Penal din Basarabia timp de doi ani. Instituirea Tribunalului a fost
determinată de greutăţile pe care le avea de depășit Tribunalul Regional Penal
din Basarabia în soluţionarea dosarelor de anchetă şi a dosarelor penale:
numărul mare de dosare nesoluţionate care s-au adunat pe parcursul anilor în
Tribunalul Regional Penal şi mulţimea de dosare care veneau din tribunalele
judeţene pentru reexaminare[2]. Prin
instituirea Tribunalului se urmărea şi scopul de a uşura soarta multor inculpaţi
aflaţi de multă vreme în detenţie. În fruntea tribunalului era pus un
preşedinte special[3].
Pentru ai da posibilitate Tribunalului Regional
Penal din Basarabia să examineze şi să hotărască fără întârziere dosarele
penale, s-a considerat necesar ca Tribunalul Penal Provizoriu să reia toate
dosarele penale neexaminate pe parcursul anilor de Tribunalul Regional Penal şi
în decurs de cel mult doi ani să le examinare şi să adopte deciziile de rigoare.
În afară de preşedinte, în componenţa Tribunalului
Penal Provizoriu mai intra un membru al Tribunalului Regional Penal, delegat
din rândurile dvorenilor, care, fiind cunoscut cu legislaţia, tradiţiile şi procedura
judiciară locală, va fi de folos Tribunalului. Acesta urma să fie înlocuit în
Tribunalul Regional Penal cu un candidat la această funcţie.
Proiectul statelor de personal pentru Tribunalul
Penal Provizoriu a fost prezentat ministrului de Interne pentru a fi discutat
şi aprobat de împărat. La postul de preşedinte a fost numit funcţionarul de clasa
a VI-a Lebin, care până atunci lucrase ca consilier în Tribunalul Regional
Penal, iar ulterior ca membru al Tribunalului Comercial din Odesa[4].
La 12 august 1824 este adoptată decizia
Comitetului de Miniştri privind instituirea Tribunalului Penal Provizoriu din
Basarabia şi numirea funcţionarului de clasa a VI-a Lebin în funcţia de preşedinte
al Tribunalului. La 11 noiembrie 1824 împăratul Alexandru I confirmă
această decizie[5].
Consiliul Suprem al Basarabiei
urma să întreprindă măsuri în vederea deschiderii Tribunalului Penal Provizoriu
şi să numească un membru al Tribunalului Regional Penal în Tribunalul nou-instituit.
Tribunalul Regional Penal trebuia să pregătească toate dosarele neexaminate până
acum pentru a le transmite Tribunalului Penal Provizoriu, pentru ca acesta să
le examineze şi să adopte deciziile de rigoare în decurs de doi ani[6].
Tribunalul Penal Provizoriu era alcătuit din
preşedinte, cu un salariu anual de 600 rub. argint, un consilier din
partea Coroanei (450 rub.), un consilier din partea dvorenimii, un delegat
din membrii Tribunalului Regional Penal (450 rub.), un secretar (300 rub.),
slujitori ai cancelariei şi traducători (2000 rub.). Pentru întreţinerea
Tribunalului Penal Provizoriu din Basarabia au fost alocate anual 4400 rub.
argint[7].
După expirarea termenului de doi ani Tribunalul
Penal Provizoriu din Basarabia şi-a încetat activitatea. Conform adresei din 15 februarie
1827 prezentate de guvernatorul general al Novorosiei şi Basarabiei, contele F.P. Palen,
Consiliului Suprem al Basarabiei, se poate constata că Tribunalul Penal
Provizoriu din Basarabia a finisat examinarea dosarelor care i-au fost
încredinţate[8].
F.P. Palen a dispus ca dosarele examinate de Tribunalul Penal Provizoriu
să fie trimise pentru păstrare în arhiva Tribunalului Regional Penal şi cu
această să-şi înceteze activitatea. La 21 februarie 1827 preşedintele Tribunalului
Penal Provizoriu din Basarabia raporta Consiliului Suprem al Basarabiei că şi-a
încetat activitatea, iar dosarele examinate au fost transmise Tribunalului
Regional Penal din Basarabia[9].
[1] ANRM, F. 3,
inv. 1, d. 568, p. I, f. 24, 30, 31; d. 761,
p. III, f. 615 verso.
[2] Tribunalul Regional Penal a
întâlnit mari grutăţi în special în traducerea documentelor din limba rusă în
limba română. Era doar un singur trăducător, însă în Tribunal
s-au adunat 264 dosare (ANRM, F. 3, inv. 1, d. 761, p. III, f. 589, 615).
s-au adunat 264 dosare (ANRM, F. 3, inv. 1, d. 761, p. III, f. 589, 615).
[7] Ibidem, f. 31verso-32
verso.
[8] La sedinţa din
27 septembrie 1826 a Consiliului Suprem al Basarabiei s-a constatat că
Tribunalul Regional Penal finisează examinarea dosarelor (ANRM, F. 3, inv. 1, d. 761, p. III, f. 616).
[9] F. 3, inv. 1,
d. 928, p. III, f. 583, 584-584 verso.