FILE DIN VIAŢA ŞI ACTIVITATEA INGINERULUI HOTARNIC BASARABEAN ALEXEI IVANOV-GAVANIN (1896-1970) | Muzeul din inima mea

miercuri, 23 noiembrie 2011

FILE DIN VIAŢA ŞI ACTIVITATEA INGINERULUI HOTARNIC BASARABEAN ALEXEI IVANOV-GAVANIN (1896-1970)


S-a născut la 1 martie 1896 în oraşul Brest-Litowsk. În 1913 s-a înscris la Şcoala de Geodezie din Poltava. Revoluţia bolşevică din Rusia şi răspândirea ei în teritoriul Ucrainei l-a determinat să se mute în Basarabia, unde, după unirea cu România, intră în serviciul Direcţiei Cadastrului şi a lucrărilor tehnice din cadrul Ministerului de Agricultură şi Domenii cu gradul de Ajutor Topometru clasa întâi. Începe a fi delegat pentru executarea lucrărilor iniţiate pentru implementarea în Basarabia a reformei agrare.


Fiind inclus în 1920-1921 în serviciul Casei Noastre, instituţiei pentru aplicarea reformei agrare în Basarabia, ca inginer de clasa a III-a, primeşte dreptul de a călători în tot cuprinsul Basarabiei pentru lucrările de măsurare a pământului expropriat şi redistribuire a pământurile conform prevederilor Legii agrare. În anul 1923 este delegat pentru ridicarea în plan a moşiilor din grupa I din judeţul Bălţi şi anume: Brânzeni (1906 ha), Bleşcenăuţi (465 ha), Volodeni (1104 ha), Alexăndreni (274 ha), Nancauţi (980 ha), Cupcino (1817 ha), Bratuşeni (2505 ha), Pojujeni (597 ha), Şafrancani (2113 ha), Pocembăuţi (984 ha), Pociumbeni Stângăceni (2645 ha), Gorodişte (1000 ha), Varatic (396 ha), Damaşcani (343 ha), Ploscureni (611 ha), Duruitor – mănăstirea (1121 ha), Costeşti (395 ha), Terebna Slobodca (1562 ha), Corpaci (893 ha). În total 22638 ha. 

Parcelarea moşiilor efectuată în anii 1921-1923 s-a desfăşurat destul de anevoios, atât din cauza instruirii slabe a inginerilor cadastrali privind noile cerinţe prescrise în lege, cât şi datorită dotării slabe a acestora cu tehnica de măsurare necesară. De aceea în perioada următoare este delegat la lucrări de verificare şi reparcelare a moşiilor din judeţul Orhei, inclusiv: Ordăşei-Răspopeni, Vlădeni, Ignăţei, Peceşti, Trifeşti, Pepeni, Pripeceni, Gordineşti, Găuzeni, Plosca-Pistruieni, lucrări pe care va participa parcursul anilor 1925-1928 în calitate de ajutor de topometru. 

Prin decizia ministerială din 15 martie 1928 (publicată în Monitorul Oficial la 21 martie 1928) este recunoscut operator topometru şi este autorizat al Direcţiei Cadastrului şi lucrărilor tehnice cu dreptul de executa lucrări de măsurare, parcelare şi aplicare a parcelării la Direcţia Cadastrului. 

În perioada 1928-1940 a fost delegat la lucrările de verificare şi stabilire a hotarelor între diferite moşii, de bornare a loturilor împroprietărite, de studiu, calculul şi aplicarea pe teren a parcelării diferitor moşii: Pistruenii Noi, Samaşcanii Tuzora, Bularda, Tărşiţei, Peceştea, Işnăvăţ, Ialoveni, Străiteanca, Răuseni (judeţul Botoşani), Păuşeşti (judeţul Iaşi), Sarata Boteasca, Stuhuleţ, Muşata (din judeţul Fălciu), Miclăuşăni, Pănăşeşti (judeţul Lăpuşna), Şabo, Tatar Bunar (judeţul Cetatea Albă). 

Pe lângă lucrările legate de proprietăţile funciare, efectuează şi lucrări topografice pentru armată, de demarcare a hotarelor unor sate. În perioada de după alipirea Basarabiei la URSS rămâne în provincie, intră în serviciul noii puteri şi pe parcursul Războiului Doi Mondial este delegat la lucrări topografie la periferiile URSS, în spatele frontului. În perioada de după război revine în RSSM, între 1945-1958 făcându-şi serviciul la Institutul de Organizare a Regimului Proprietăţii Funciare. 

A decedat în anul 1970, la vârsta de 74 de ani.