Colecţia de numismatică a Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei cuprinde o serie de medalii consacrate diferitor personalităţi notorii ale istoriei şi culturii mondiale. Printre acestea menţionăm şi câteva medalii din secolele XVIII – începutul secolului XX legate de istoria papalităţii. Este vorba despre opt piese bătute în bronz, alamă şi aluminiu menite să marcheze viaţa şi activitatea unor succesori ai Sfântului Petru, cum ar fi papii: Pius al IV-lea, Benedict al XIV-lea, Pius al VI-lea, Leon al XII-lea, Pius al IX-lea, Leon al XIII-lea şi Pius al XI-lea.
Trei dintre aceste medalii au imprimate pe ele numele autorilor. Tuturor medaliilor le este caracteristică reprezentarea pe avers a efigiei Marelui Pontific, iar pe revers - a unei scene biblice.
Medalia, în calitatea sa de monument oficial, este dependentă faţă de cercurile guvernatoare într-o măsură mai mare decât oricare alt gen de artă. Regi şi împăraţi, papi şi cardinali preferau să-şi înveşnicească chipul în medalii, astfel majoritatea medaliilor aveau pe una din feţe efigii ale suveranilor. Ţinând cont de aceste considerente, meşterii-medalieri erau restrânşi în privinţa creaţiei. Medaliile-portret ca gen de artă au apărut în Italia. Ca exemplu al medaliilor-portret de acest fel poate servi şi medalia consacrată papei Pius al IV-lea. Piesa este executată în bronz, având diametrul de 29 mm şi a fost gravată de un meşter italian necunoscut, din secolul al XVIII-lea. Pe aversul medaliei este reprezentat bustul papei Pius al IV-lea în veşminte liturgice.
Autorul s-a străduit să redea cât mai veridic nu numai asemănarea exterioară a Marelui Pontific, dar şi caracterul persoanei, precum şi lumea lui interioară. Aceste trăsături pot fi întrevăzute examinând chipul minuţios gravat al papei, veşmintele lui etc. Circular este plasată legenda medaliei în limba latină: PIUS IIII. PONTIFEX.MAX. Pe reversul medaliei este gravată o scenă biblică care reprezintă transmiterea solemnă a cheilor împărăţiei cereşti de către apostolul Petru papei de la Roma. Circular legenda: CLAVES. REGNI. CELOR.
Prospero Lambertini a fost ales papă în anul 1740, primind numele de Benedict al XIV-lea. Provenea dintr-o veche familie de aristocraţi. Vestitul scriitor francez Montesquieu l-a numit papă al savanţilor. Fiind în strânse legături cu diferite societăţi ştiinţifice din Roma, acesta a contribuit la constituirea Academiilor papale liturgice şi arheologice, a catedrei de ştiinţe precise şi naturale la Universitatea din Roma, care prevedeau şi încadrarea femeilor-profesori. în repetate rânduri a acordat ajutor mai multor oameni de artă şi savanţi. De asemenea, a fost iniţiatorul editării catalogului manuscriselor Bibliotecii Apostolice din Vatican. Concomitent, pontificatul acestui papă s-a manifestat şi prin diferite acţiuni represive cum ar fi: Bula din 1751 împotriva masonilor sau blamarea operei lui Voltaire. 
Pius al VII-lea, care a fost ales papă în anul 1800 se evidenţia prin atitudini liberale. în anul 1801 a încheiat un concordat cu Napoleon, care prevedea restaurarea Bisericii Catolice în Franţa. în anul 1804 papa Pius al VII 1-a încoronat pe Napoleon cu coroană imperială. Neînduplecarea papei faţă de unele cerinţe ale lui Napoleon au dus la ocuparea de către armatele franceze a Romei şi a Regiunii Papale şi alipirea lor la Franţa. Tot în Franţa papa a fost adus în calitate de prizonier. Ca răspuns, papa Pius al VII-lea îl excomunică pe Napoleon. Papa îşi recapătă drepturile sale de suveran laic în 1814, la Congresul de la Viena, convocat după destrămarea imperiului lui Napoleon. Acestui pontific i-a fost specifică promovarea politicii absolutismului instruit şi civilizat. A încheiat mai multe concordate cu Bavaria, Regatul Neapolitan, Prusia, iar în 1814 a restaurat Ordinul iezuiţilor, interzis la 1773.
Marelui Pontif Leon al XII-lea (1823-1829) îi este dedicată medalia gravată de un meşter european necunoscut, turnată din alamă, cu diametrul de 37 mm. Pe aversul piesei vedem din nou efigia în profil spre stânga a papei Leon al XII-lea cu mâna în poziţie de blagoslovire şi legendă circulară: LEO XII PONT. MAX. Pe revers imaginile sunt neclare, iar legenda sună în felul următor: AN DENKEN VOMVBLLAEUM IM IAHRE, mai jos data 1826. Pe timpul pontificatului acestui papă s-au înăsprit prigonirile asupra persoanelor cu concepţii eterodoxe, au fost mărite impozitele şi a sporit exploatarea populaţiei.
O altă medalie din colecţie este consacrată papei Pius al IX-lea. Este din alamă, cu diametrul de 32 mm. Pe aversul acestei piese, în centru este înfăţişată imaginea tiarei papale, care reprezintă un acoperământ pentru cap înalt, de formă conică, pe care sunt suprapuse trei coroane, alcătuind împreună o coroană mare, care simbolizează cele trei drepturi ale papei: de judecător, legiuitor şi prelat. Deasupra coroanei este amplasat globul cruciger pe care este montată o cruce.
Prin ambele părţi ale tiarei atârnă panglici cu franjuri de care sunt legate cheile încrucişate ale Sfântului Petru. Această reprezentare este destul de frecventă pe medaliile şi monedele Regiunii Papale, existente până la 1870. Ulterior, tiara şi cheile Sfântului Petru vor deveni elemente al Stemei Vaticanului, care în anul 1928 primeşte statut de stat suveran. Această stemă apare pe monede începând cu pontificatul papei Pius al XI-lea (1922-1939). Pe medalia menţionată mai sus, imaginea centrală este înconjurată de o cunună de lauri cu panglici. Circular: SEDES APOSTOLICA ROMANA. Pe revers, în centru, legenda este amplasată în patru rânduri: PIUS IX PONT. MAX. ROMAE RESTITVTVS CATOLICIS ARMIS COLLATIS. Mai jos : AN. MDCCC XLIX 1849.
Giovanni Maria conte de Mastan-Ferretti devine papă în anul 1846, căpătând numele de Pius al IX-lea. La doar o lună de la urcarea pe tronul papal anunţă amnistie pentru peste 10 mii de prizonieri politici în statul papal. Mulţimea fericită a deshămat caii de la trăsura papei şi acesta a fost dus în palat pe braţe. Toată lumea nutrea speranţa ca papa să devină crainicul (vestitorul) unificării Italiei, dar foarte de curând s-au convins că speranţele lor au fost deşarte. în anul 1848, când se hotăra soarta Italiei în luptă cu Austria, papa s-a retras la Gaeta, de unde a revenit doar atunci când armatele franceze şi austriece controlau pe deplin situaţia în Italia. întoarcerea lui a fost considerată de către popor drept ruşinoasă, începând cu această dată papa a dus o politică nevoalat reacţionară. La 1854 acest papă a proclamat dogma referitoare la zămislirea neprihănită a Fecioarei Maria.
Un ultim act important care a încununat pontificatul lui Pius al IX-lea a fost convocarea Sinodului Ecumenic din 1869-1870. La 18 iulie 1870 acest Sinod a adoptat prima Constituţie dogmatică, în virtutea căreia papa este recunoscut drept lipsit de păcate în domeniile credinţei şi moralei. în acelaşi timp, trupele Piemontului se apropiau de Roma. Când acestea au intrat în oraş, papa s-a ascuns în palatele Vaticanului, proclamându-se prizonier, definind ca sacrilegiu încălcarea graniţelor statului papal, care de fapt nu mai exista.
Altă medalie din colecţia pe care o prezentăm este legată de numele papei Leon al XIII (1810-1903). Medalia este datată la începutul secolului XX, fiind turnată în bronz şi având diametrul de 25 mm. Pe avers, în centru, vedem imaginea reliefată a suveranului pontif şi legenda circulară LEO XIII PONT. M. Pe revers - bustul Sfântului Petru cu biblia închisă în mâna stângă şi cu crucea în cea dreaptă. Circular: TU ES PASTOR OVIUM.
Reprezentarea Sfântului Petru pe medalie nu este întâmplătoare. Pe de o parte, una din principalele dogme ale Bisericii Catolice este învăţătura despre primatul papei şi lipsa lui de păcate. Conform dogmelor Bisericii Ortodoxe, în fruntea Bisericii se află lisus Christos Pantocrator, dar conform Bisericii Catolice, există şi un cap bisericesc pe pământ - papa. Conform acestei învăţături, lisus Christos a lăsat în locul său cu puteri depline pe Sfântul Petru pe care 1-a numit apostol şi căruia i-a înmânat cheile de la împărăţia Cerurilor Apostolul Petru, lăsând această lume, a lăsat puterea sa episcopilor de la Roma Astfel papa de la Roma, ca locţiitor al lui Christos pe pământ este guvernator cu drepturi depline ale Bisericii Catolice, precum şi judecător suprem. Pe de altă parte, papa Leon al XIII-lea oficia în templul Sfântului Petru, iar în iulie 1903, în acelaşi templu, avea loc ritualul de adio cu papa, cu toate că el a rugat să fie înmormântat în bazilica Sfântului Laurenţiu. Deci nu este de mirare prezenţa Sf. Petru pe medalia consacrată papei Leon al XIII-lea. Leon al XIII-lea a fost ales papă în anul 1878. În prima lui enciclică a expus programul de conciliere dintre Biserică şi civilizaţia contemporană. A restabilit relaţii normale cu Germania, Belgia, Rusia, Japonia. A încercat să renască Liga Sfântă şi să devină sufletul ei, însă acest lucru nu i-a reuşit. Utilizându-şi forţele în lupta cu socialismul, năzuind să supună mişcarea muncitorească influenţei clerului, acest papă a intrat în istorie cu numele de papă al muncitorilor. 
Următoarele două medalii sunt dedicate papei Pius al XI-lea. Una din ele este din aluminiu, are diametrul de 32 mm. Pe aversul acesteia, ca de obicei, vedem bustul papei, încadrat de legenda PIVS XI. PONT. MAX, montat pe o cruce. Pe fiecare braţ al crucii sunt gravate imagini reprezentând complexul arhitectural al Romei. In partea de sus a medaliei este înfăţişată piaţa bazilicii Sfântul Petru cu colonada lui Bemini. între braţele crucii sunt reprezentate păsări şi inscripţia ANNO SANTO şi milesimul 1925. Pe revers observăm o scenă evanghelică:
Iisus Christos răstignit pe cruce cu mâinile ridicate sus. în stânga este înfăţişat papa de la Roma în veşminte liturgice, blagoslovind un grup de credincioşi, care au capetele îndreptate în sus. Mai jos sunt iniţialele meşterului medalier, KISSINNG. Cea de-a doua medalie dedicată aceluiaşi pontif a fost fabricată la începutul secolului XX, este din bronz şi are diametrul de 20 mm. Medalia are pe avers efigia papei Pius al XI-lea spre dreapta şi legenda circulară: PIVS. XI. PONT. MAX. Pe revers este gravat Sfântul Anton cu pruncul Iisus pe braţe, înconjurat de legenda circulară S. ANTONIO DI PADOVA. Sfântul Anton, care a trăit în perioada 1193-1231, a fost trimis la Roma în componenta unei comisii papale să hotărască anumite probleme legate de testamentul lui Francesco. Ulterior, papa PIUS al XII-lea, la 1946,1-a ridicat la rangul de Doctor al Bisericii. Acest Pontific a venit în fruntea Bisericii Catolice în anul 1922. Pe parcursul activităţii sale a încheiat 18 concordate, printre care menţionăm pe cel de la Lateran, cu Mussolini, în anul 1929 şi în 1933 cu Reichul German. A creat Academia Papală. O pietate aparte papa a manifestat faţă de iezuiţi, încât biografii lui l-au numit papă al iezuiţilor. Pe timpul acestui papă, la 1929, au fost emise primele monede ale Statului Vatican în calitate de unitate oficială de plată.
Toate medaliile descrise mai sus consacrate unor capi ai Bisericii Catolice, reprezintă importante izvoare istorice, precum şi opere de artă, cu atât mai mult cu cât ele se băteau într-un număr limitat de exemplare.
Postarea a fost alcătuită în baza:
Goncearova Irina. Medalii cu chipul marilor pontifi din colecţia Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei. În: Tyragetia, Anuarul Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei, vol. XV. Chişinău: Tyragetia, 2006, p. 460-464.
