BASARABIA (Бессарабия) – 1. denumire dată de străini (în sec. XIV-XV) Ţării Româneşti
(Ţara Basarabească, Ţara Basarabilor), după numele dinastiei domnitoare a Basarabilor
(Basarabia alias Valahia
Transalpina); 2. teritoriul din preajma cetăţii Chilia, stăpânit de Ţara
Românească şi inclus apoi, aproximativ la 1411-1412, în componenţa Ţării
Moldovei. Acest teritoriu împreună cu cetatea Chilia este cedat în 1447-1448
lui Iancu de Hunedoara, dar este recucerit de Ştefan cel Mare la 1465.
Basarabia de la ţărmul Dunării, din zona Chiliei până la Marea Neagră, este
menţionată la 1541 pe harta lui Georg Reichersdorffer. După cucerirea de către
turci a cetăţilor Chilia şi Cetatea Albă, la 1484, cu denumirea de Basarabia
este numită fâşia de pământ dintre Dunăre şi Nistru. Odată cu stabilirea
tătarilor în sud-estul Moldovei în sec. XVI-XVII, spaţiul numit Basarabia s-a
lărgit, ajungând până la Valul lui Traian de Sus – la nord, iar la vest –
până la râul Ialpug. Paralel cu toponimul Basarabia, tătarii pun în circulaţie
şi denumirea Bugeac, pentru zona de stepă
a acestui spaţiu, care
la începutul sec. al XVII-lea intră în uz general. Pe harta lui Dimitrie
Cantemir, care indică hotarele acestui teritoriu, este notat: Budzak vel Bassarabiae destr(ictus).
Prin Tratatul
de pace de la Bucureşti din 16(28) mai 1812 teritoriul Moldovei dintre Prut şi
Nistru este anexat la Imperiul Rus. În acelaşi an denumirea de Basarabia este
extinsă întregului spaţiu ocupat, care constituia regiunea Basarabia, iar din
1874 – gubernia Basarabia a Imperiului Rus. În 1857, prin Tratatul de pace
de la Paris, Rusia a retrocedat Principatului Moldova partea de sud-vest a Basarabiei,
iar după congresul de la Berlin din 1878 acest teritoriu (ţinuturile Ismail,
Bolgrad şi Cahul) este reanexat la Imperiul Rus. Prin votul Sfatului Ţării din
27 martie 1918 Basarabia se uneşte cu Patria mamă – România[1].
[1] Despre toponimul Basarabia a se vedea mai detaliat: Dicţionar de Istoria Românilor. –
Chişinău, 2005, p. 38-39; I.Zaborovschi. Basarabia.
Câteva precizări istorice. – În: Viaţa Basarabiei, 1932, nr. 1,
p. 25-28; Ion I. Nistor. Localizarea
numelui Basarabia. – În: Memoriile Secţiunii Istorice. Seria a III-a,
vol. XXVI. – Bucureşti, 1944, p. 1-27; Ion Chirtoagă. Evoluţia semnificaţiei teritoriale a noţiunii
Basarabia. – În: Revista de istorie a Moldovei, 1994, nr. 2, p. 9-13;
Dinu Poştarencu. Anexarea Basarabiei la
Imperiul Rus. – Chişinău, 2006, p. 22-23.
