 Cele mai valoroase tezaure ale 
Moldovei sînt expuse la Muzeul Naţional de Arheologie şi Istorie. 
Aproape toate piesele datează cu secolul IV î. Hr. şi reprezintă 
diferite tezaure provenite din săpături arheologice şi descoperiri 
întîmplătoare de pe teritoriul Moldovei. Cea mai valoroasă piesă a 
Moldovei rămîne a fi colierul din aur de la Dubăsari, expus pentru prima
 dată în primăvara lui 2008. Pînă atunci, bijuteria a fost ascunsă de 
ochii lumii deoarece muzeul nu dispunea de sisteme corespunzătoare de 
securitate.
Cele mai valoroase tezaure ale 
Moldovei sînt expuse la Muzeul Naţional de Arheologie şi Istorie. 
Aproape toate piesele datează cu secolul IV î. Hr. şi reprezintă 
diferite tezaure provenite din săpături arheologice şi descoperiri 
întîmplătoare de pe teritoriul Moldovei. Cea mai valoroasă piesă a 
Moldovei rămîne a fi colierul din aur de la Dubăsari, expus pentru prima
 dată în primăvara lui 2008. Pînă atunci, bijuteria a fost ascunsă de 
ochii lumii deoarece muzeul nu dispunea de sisteme corespunzătoare de 
securitate.   
Colierul din aur de la Dubăsari
 O
 comoară deosebită pentru Moldova, datînd cu începutul sec. IV î. Hr. şi
 descoperită în anul 1980 într-un tumult din preajma oraşului Dubăsari. 
Colierul este ornamentat cu capete în forme de lei, ulterior unite cu o 
placă în formă de răţuşte. Piesa conţine 814 grame de aur şi, la 
momentul descoperirii, a fost evaluată la 1,5 milioane de ruble 
sovietice (1980!). Se presupune faptul că bijuteria ar fi aparţinut unui
 conducător de trib, care deţinea supremaţia triburilor scetice sau unei
 zeiţe.
O
 comoară deosebită pentru Moldova, datînd cu începutul sec. IV î. Hr. şi
 descoperită în anul 1980 într-un tumult din preajma oraşului Dubăsari. 
Colierul este ornamentat cu capete în forme de lei, ulterior unite cu o 
placă în formă de răţuşte. Piesa conţine 814 grame de aur şi, la 
momentul descoperirii, a fost evaluată la 1,5 milioane de ruble 
sovietice (1980!). Se presupune faptul că bijuteria ar fi aparţinut unui
 conducător de trib, care deţinea supremaţia triburilor scetice sau unei
 zeiţe. 
Tezaurul de la Olăneşti, Ştefan Vodă 
 Este
 unicat prin componenţa sa pentru întreaga Europă. A fost descoperit în 
anii 1960 şi datează cu sfîrşitul sec. V î. Hr. Conţine 6 coifuri, 5 
cnemide şi un opaiţ din bronz. La momentul descoperirii tezaurului, 
coifurile erau puse unul peste altul şi ascundeau cea mai importantă 
piesă din comoară – opaiţul pe care este inscripţionată în limba greacă o
 dedicaţie templului Artemidei din Efes. Piesele au aparţinut armatei 
lui Zoperion, unul dintre conducătorii oştii lui Alexandru Macedon.
Este
 unicat prin componenţa sa pentru întreaga Europă. A fost descoperit în 
anii 1960 şi datează cu sfîrşitul sec. V î. Hr. Conţine 6 coifuri, 5 
cnemide şi un opaiţ din bronz. La momentul descoperirii tezaurului, 
coifurile erau puse unul peste altul şi ascundeau cea mai importantă 
piesă din comoară – opaiţul pe care este inscripţionată în limba greacă o
 dedicaţie templului Artemidei din Efes. Piesele au aparţinut armatei 
lui Zoperion, unul dintre conducătorii oştii lui Alexandru Macedon.
Tezaurul de la Stolniceni, Hînceşti 
Descoperit întîmplător, în anul 1996, de un grup de muncitori. Într-o cănuţă din lut erau ascunse 54 monede, dintre care 10 tetradrahme de argint de-ale lui Filip II şi 44 drahme de Histria, colonie grecească. Aceste două tipuri diferite de monede au permis reconstituirea istoriei geţilor în spaţiul dintre Nistru şi Prut.
Tezaurul de la Lozova, Străşeni
Un tezaur mixt din bronz, descoperit prin anii 1960, ce datează cu sec. XIV– XII î. Hr. Colecţia include o serie de piese foarte diverse, printre care ciocanul-sceptru – simbol al puterii. O parte din piese au fost depozitate în fragmente şi urmau să fie utilizate pentru topire, în scopul creării armelor pentru război.
Tezaurul de la Orheiul Vechi 
 

