Cartea lui Dimitrie Cantemir "Creşterea şi descreşterea Imperiului Otoman" | Muzeul din inima mea

luni, 21 noiembrie 2011

Cartea lui Dimitrie Cantemir "Creşterea şi descreşterea Imperiului Otoman"


Savantul Dmitrie Cantemir Dimitrie Cantemir (1673-1723) este cel mai de seamă gânditor umanist român şi totodată autor al primelor scrieri filosofice originale româneşti. Studiază acasă greaca, latina şi filosofia cu fostul dascăl de limbă greacă la şcoala domnească din Iaşi, eruditul Ieremia Cacavela. La Academia Patriarhiei Ortodoxe din Constantinopol îşi aprofundează studiile în limbile antice şi orientale, filosofie, literatură şi în noile curente din gândirea ştiinţifică. 

Dimitrie Cantemir a cunoscut în profunzime mediul musulman, învăţând pe lângă limbile occidentale şi cele orientale (turca, persana şi araba), adăugând, la instrucţia deja amplă, şi cunoştinţe de logică, medicină, ştiinţele naturii, astronomie şi de muzică. Solid informat în variate domenii, politolog, diplomat înnăscut, beizadeaua creştină a câştigat încrederea sultanului Ahmed al III-lea, de la care a obţinut favoarea de a consulta documentele istoriei imperiale, pe care le-a utilizat în realizarea celebrei opere Creşterea şi descreşterea Curţii Otomane”, rămasă şi astăzi o lucrare de referinţă în bibliografia de specialitate.

Dimitrie Cantemir a fost primul cărturar care a arătat că istoria Imperiului Otoman se împarte în două părţi. Prima parte, cea a creşterii, cuprinde biografiile a 19 sultani şi se încheie pe la 1672 când imperiul intră într-o nouă fază, cea a declinului politic şi militar. Prin această lucrare D. Cantemir încearcă să atragă atenţia asupra necesităţii închegării unei alianţe a ţărilor europene împotriva expansiunii turceşti. În acelaşi timp, autorul are cuvinte de laudă pentru unele aspecte ale culturii poporului turc.

Cartea lui Dimitrie Cantemir
„Creşterea şi descreşterea Curţii Otomane” s-a bucurat de o largă popularitate în cultura ţărilor europene. Lucrarea a fost tradusă mai întâi în ruseşte de către Dimitrie Grozin, fără a fi tipărită. După moartea lui Dimitrie Cantemir, datorită fiului său Antioh, devenit ambasador al Rusiei la Londra, apoi la Paris, această scriere fundamentală a cărturarului nostru a fost tradusă şi editată în limbile engleză (două volume, 1734-1735, urmată de o nouă ediţie în 1756), franceză (1743, în patru volume mici). În 1745 lucrarea apare în limba germană. Ea a fost citită, preţuită înalt şi folosită în scrierile lor de către Voltaire, Byron, Victor Hugo ş.a. şi este primul tratat ce abordează problema puterii otomane şi a caracterului multicultural din imperiu. Lucrul asupra acestei opere a început în timpul aflării în Imperiul Otoman, fiind reluată după 1711 şi terminată in 1717. Această lucrare îi aduce faima europeană şi îl situează printre marii cărturari ai vremii.

Bogata paletă de evenimente, fapte, date şi persoane prezentate în lucrarea amintită trezeşte un interes viu în rândurile populaţiei turcice. Drept confirmare a celor spuse serveşte faptul că, în ultimii 50 de ani, numai în Republica Turcia această lucrare remarcabilă a lui Dimitrie Cantemir a obţinut şase ediţii, ultima fiind în anul 2002.

În expoziţia Muzeului Naţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei este prezentă varianta germană a acestei lucrări, editată la Hamburg în anul 1745, similară celei expuse mai jos în format electronic. O variantă în limba română a lucrării în cauză poate fi găsită urmând acest link.




O altă operă fundamentală a lui Dimitrie Cantemir, scrisă în latină la cererea Academiei din Berlin între 1714 - 1716, este Descriptio Moldaviae, sau Descriptio antiqui et hodierni status Moldaviae. Lucrarea, a cărei denumire a fost tradusă ca Descrierea stării de odinioară și de astăzi a Moldovei, are un adevărat caracter enciclopedic, conținând descrieri amănunţite și cât se poate de veridice de natură geografică, politică, administrativă, organizatorică, socială, lingvistică, etnografică a Moldovei, pe care autorul le acumulase atât timp cât a fost domnitor al  acestei țări românești (în 1696 și 1710 - 1711).

Descriptio Moldaviae cuprinde trei părți:
  • Prima parte este consacrată descrierii geografice a Moldovei, a munților, a apelor și a câmpiilor. Dimitrie Cantemir a elaborat prima hartă cunoscută a Moldovei. A prezentat flora și fauna, târgurile și capitalele țării de-a lungul timpului.
  • În partea a doua a lucrării este înfățișată organizarea politică și administrativă a țării. S-au făcut referiri detaliate la forma de stat, alegerea sau scoaterea din scaun a domnilor, la obiceiurile prilejuite de înscăunarea domnilor sau de mazilirea lor, de logodnă, nunți, înmormântări.
  • În ultima parte a lucrării există informații despre graiul moldovenilor, despre slovele folosite, care la început au fost latinești, "după pilda tuturor celorlalte popoare a căror limbă încă e alcătuită din limba cea română, iar apoi înlocuite cu cele slavonești".
Lucrarea prezintă interes nu numai pentru descrierea geografică sau politică bine documentată, ci și pentru observațiile etnografice și folclorice. Ea poate fi lecturată urmând acest link.