Chişinău - oraş rusesc? | Muzeul din inima mea

joi, 31 iulie 2014

Chişinău - oraş rusesc?

De câţiva ani buni ruşii din Chişinău, tot mai minoritari în virtutea proceselor migraţioniste din interiorul ţării, se vaicără pe mai toate gardurile că vezi Doamne "Chişinău e un oraş rusesc". Şi nu e vorba aici doar de nişte mâncători de gândaci de Colorado, ci, ca să vezi, oameni cu carte, adică cu scaun la cap. Aceşti din urmă specimeni caută intens prin arhive şi biblioteci informaţii despre aportul măreţ al civilizaţiei ruse la ridicarea oraşului Chişinău, pe care apoi le plasează triumfător pe situri şi bloguri personale sponsorizate de Asociaţia "pacifistă" Ruskii Mir. De fapt cuvântul mir are o dublă semnificaţie în rusă, dar noi nu avem dovezi de pe satelit precum că n-ar fi pacifişti, ci imperialişti, cum pretinde Obama. 

Situaţia în sine nu e condamnabilă, precum inscripţiile explicite de pe gardurile municipale. E timpul lor personal, pe care nu-l plătim din bani publici, mai ales că uneori e benefic să ştii ce clădire plină de istorie dărâmăm pentru a mai construi un bloc de sticlă şi beton. De altfel, pentru aşa lucruri ni se reproşează deseori că venim de la ţară şi suntem ţărani, chiar dacă printre acei care dărâmă sunt şi destui ruşi de viţă, aceasta fiind mai mult o repercusiune a pragmatismului capitalismului primitiv. Doar că rolul civilizator al măreţei naţiuni ruse este atât de îndoctrinat în genele purtătorilor, că nu ai decât să cazi de acord, aproape sfios, că conducerea sovietică a greşit impardonabil când a decis să elibereze părinţilor noştri paşapoarte şi implicit să admită invazia oraşului lor sfânt.

Câteva lucruri uită gazdele noastre "binevoitoare". În primul rând, oraşul a existat şi până la venirea lor mesianică, iar descoperirile arheologice demonstrează că cei peste care au venit "erau oameni şi ei". În al doilea rând, ceea ce s-a construit în perioada sovietică are o valoare arhitecturală îndoielnică, iar puţinele realizări remarcabile datează din perioada ţaristă şi au fost proiectate de persoane a căror nume nu prea sună ruseşte. Pe atunci erau străbunii lor mult mai deschişi faţă de civilizaţia europeană, înghițind la greu "propaganda" culturală a "desfrânaţilor" din occident. Şi în al treilea rând, să nu uite faptul că în virtutea legislaţiei antisemite, prin care i-au gonit pe toţi evreii din imperiu spre periferie, oraşul Chişinău a fost mult timp mai degrabă un oraş iudaic. Chiar trimişii coroanei imperiale se arătau consternaţi la culme că la Chişinău nu prea mirosea a civilizaţie rusească.

Pe atunci şi-au rezolvat frustrările prin pogromuri, oare nouă ce ne gătesc ?