NICOLAE MILESCU SPĂTARUL (1636 - 1707) | Muzeul din inima mea

marți, 15 noiembrie 2011

NICOLAE MILESCU SPĂTARUL (1636 - 1707)


NICOLAE MILESCU SPĂTARUL (1636 - 1707)Personalitate de prim rang în cultura românească din a doua jumătate a secolului XVII - începutul secolului XVIII. N. Milescu s-a născut în familia unui boier moldovean. După unii cercetători, la început el şi-a făcut studiile la Academia slavo-greco-latină din Iaşi, apoi a continuat la Academia de pe lângă Patriarhia de la Constantinopol, instituţii în care a studiat limbile slavonă, greacă veche, neogreacă, latină, turcă, arabă, apoi istoria, diverse discipline filosofice, literatura şi teologia.
Întorcându-se în patrie pe la mijlocul anilor ‘50 ai secolului XVII, N. Milescu devine o persoană influentă la curtea domnitorilor moldoveni, ajungând la rangul de spătar.
După cum reiese din unele izvoare, N. Milescu a participat la un complot împotriva domnului Ştefăniţă Lupu, după descoperirea căruia cărturarul a fost nevoit să părăsească ţara.

Nicolae Milescu, prin activitatea sa cărturărească, a avut un mare aport la dezvoltarea gândirii social-politice, filozofice, geografice, a ştiinţelor naturale din Moldova şi Rusia. În perioada de până la stabilirea sa în Ţara Moscului, N. Milescu a manifestat un viu interes faţă de diverse probleme legate de istoria bisericii şi de teologie, scriind şi traducând câteva lucrări, între care menţionăm traducerea cel puţin a unor părţi a BIBLIEI, în acelaşi timp a studiat intens prin multe biblioteci europene în Austria, Suedia, Germania, Franţa, Imperiul Otoman. A efectuat de asemenea traducerea din limbile greacă şi latină a unui şir de lucrări din cultura antică şi medievală europeană, dintre acestea făcând parte opere religioase, filozofice etc. Toate aceste lucrări s-au bucurat de mare popularitate, fiind copiate în zeci de exemplare, atât în Rusia, cât şi în Moldova, în Orientul Apropiat etc. În 1672 el alcătuieşte, de exemplu, un dicţionar ruso-greco-latin. În anii următori scrie un şir de opere mai puţin cunoscute azi, ca "Aritmologhion", "Povestirea despre sabile", "Cartea aleasă pe scurt despre nouă muze şi despre şapte arte liverale", în care autorul arată că fiecare dintre cele şapte ştiinţe îşi are muza ei, apoi "Hrismologhion" sau cartea celor patru monarhii. Un amestec de istorie şi legendă găsim în "Povestirea despre zidirea bisericii Sfânta Sofia de la Constantinopol".

AritmologhionÎn expoziţia permanentă a Muzeului Naţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei sunt prezente două dintre lucrările marelui cărturar Aritmologhion, 1662 şi Hrismologhion, 1662.

Opera lui Nicolae Milescu Spătarul a căpătat o largă răspândire în manuscrise în timpul secolelor XVII-XIX în Rusia, în ţările româneşti, în Orientul Apropiat şi chiar în Europa Occidentală. De la sfârşitul secolului XX lucrările sale au început să fie valorificate şi tipărite la început în Rusia, apoi şi în alte ţări, cum ar fi cele dedicate Siberiei şi Chinei. În anii ’50-’80 ai sec. XX ele au văzut lumina tiparului şi în Republica Moldova.