Ieri, după o buimăcie de lungă durată, în stil rânzesc moldovenesc, principalele funcţii ale statului au terminat a mai fi "supleante" şi vacante, astfel că, în sfârşit, ne-am ales cu un guvern pe deplin funcţional. Ca bonus am primit şi un spicher nou-nouţ, fără "bulbuci". A fost o zi în care mai toată "naţiunea" a stat strâns legată de sursele de informare live în masă şi a urmărit spectacolul din parlament. Pe flancuri Mişa şi Vova s-au împotrivit cum au putut noii coaliţii pro-europene, dar puterea celor doi Vlazi a biruit în final forţele "răului"... Deşi răul, după cum se ştie, e o chestiune relativă, şi s-ar putea să fie invers. Dar cum suntem obişnuiţi cu faptul că biruitorii nu sunt judecaţi şi sunt acei care scriu istoria după placul său, orice încercări filosofice nu-şi au în cazul dat niciun rost. În următorii doi ani toate relele şi bunele vor fi asociate în mintea oamenilor cu feţele mucenicilor Leancă şi Corman, iar cei doi Vlazi, îmbrăcând veşminte de cardinali, vor dirija lucrurile din umbră.
Toate bune şi frumoase, dar ca să vezi coincidenţă, tot la 30 mai (e adevărat pe stil vechi), acum 341 de ani în urmă, se năştea la Moscova Petru I al Rusiei, mare reformator, care şi-a scos ţara din "rahat" şi a transformat-o, spre ghinionul nostru, în cel mai mare şi longeviv imperiu de pe glob. Vrând nevrând, mă întreb dacă e un semn bun pentru ţara noastră. Să ne aşteptăm că degrabă Leancă o să meargă şi o să taie bărbile "boierilor" noştri? Sau că, mai nou o doamnă, va şti să negocieze mai bine statutul nostru internaţional, şi cum în integrare nu mai crede nimeni, vom înghiţi noi UE, transformându-ne în imperiu? Nu ştiu. Orice e posibil... Consider, însă, absolut necesar să avem grijă ca distinsa noastră diplomată să nu se ia la flocăit cu Ştanski, că altfel pierdem Transnistria pe veci, şi fără acest teritoriu "vital" nu ne recunoaşte nimeni ca imperiu.